Rusia se confruntă cu o criză a forței de muncă. Cel mai mare producător de camioane vrea să folosească deținuți

Deficitul de forță de muncă împinge la soluții extreme în Rusia. Producătorul de camioane Kamaz, cel mai mare din țară, vrea să lucreze cu deţinuţi. Compania are nevoie de 4.000 de oameni și va apela la sistemul penitenciar.

Kamaz are 24.000 de angajaţi la una dintre uzine și a adus deja muncitori migranţi din Uzbekistan, însă încă are deficit de salariați, relatează Reuters, preluată de Agerpres. Restricţiile pandemiei au determinat mulţi muncitori imigranţi să plece din Rusia, ceea ce forţează autorităţile şi companiile private să caute modalităţi prin care să acopere deficitul de personal.

La începutul acestui an, Serviciul federal al penitenciarelor a propus un plan care prevedea utilizarea deţinuţilor pentru suplimentarea forţei de muncă. În luna aprilie, Guvernul a propus utilizarea deţinuţilor pentru construcţia de căi ferate.

Folosirea deținuților la muncă ridică multe probleme de etică, în condițiile în care există o linie fină între voluntariat și muncă forțată, iar istoria Rusiei în această privință nu este, totuși, una fericită. În plus, Administrația penitenciarelor din Rusia a fost în centrul unui mare scandal privind abuzurile din închisori, iar șeful instituției a fost obligat să demisioneze.

#camioane #vanzari #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul desemnat, Vasile Tofan, anunță că Executivul lucrează la un nou concept de reformă fiscală, care va fi supus consultărilor publice în perioada următoare. Potrivit acestuia, obiectivul este reducerea poverii fiscale asupra muncii și, posibil, asupra investițiilor, însă veniturile pierdute la buget vor trebui compensate prin alte surse de impozitare.

Tofan a declarat că politica fiscală trebuie construită în jurul principalelor categorii pe care statul le poate taxa: consumul, investițiile, munca și viciile, acestea generând peste 95% din veniturile bugetare.

„Într-o lume perfectă, noi ar trebui să lucrăm doar la rebalansarea între aceste patru. De exemplu, hotărâm că taxăm mai puțin munca, taxăm mai puțin investițiile, poate taxăm mai mult viciile, taxăm un pic mai mult consumul”, a explicat premierul desemnat.

În același timp, acesta a recunoscut că Republica Moldova are nevoie de venituri suplimentare pentru a finanța angajamentele asumate de stat, inclusiv reforma salarizării în sectorul public.

„Oamenii se așteaptă la salarii mai mari, în primul rând pentru profesori, medici și forțele de ordine. Trebuie să revedem și salariul minim pe economie, care ne ajută inclusiv să scoatem din economia tenebră locurile de muncă nedeclarate”, a spus Tofan.

Premierul desemnat a evitat să avanseze măsuri fiscale concrete, precizând că este prea devreme pentru a spune dacă vor fi majorate anumite taxe sau reduse altele.

„Nu am acum un răspuns direct să vă spun că o să crească TVA-ul cu atât sau că o să scadă impozitele pe muncă cu atât. Este o întrebare prea complicată și prea sensibilă ca să ne permitem improvizații”, a declarat el.

Potrivit lui Tofan, noul concept de reformă fiscală va fi prezentat public cât mai curând, iar autoritățile intenționează să organizeze consultări pentru a evita erorile care au însoțit tentativa anterioară de reformă.

„Vom veni într-o manieră transparentă și vom propune o reformă fiscală care va plasa accentele acolo unde trebuie: o taxare mai mică a muncii și, potențial, a investițiilor, dar va trebui să compensăm în altă parte”, a conchis premierul desemnat.