Afacerişti ruşi au câştigat zeci de milioane de dolari prin piratarea sistemelor informatice. Kliuşin, printre acuzați

Vladislav Kliuşin, proprietarul unei companii de tehnologii informaționale cu sediul la Moscova, despre care procurorii spun că are legături extinse cu guvernul rus, a fost extrădat sâmbătă din Elveţia pentru a se confrunta cu acuzaţiile de conspiraţie, fraudă cu valori mobiliare şi alte acuzaţii, la Boston.

Kliuşin, care a fost arestat în Elveţia în martie, în timp ce se afla într-o excursie la schi, a apărut pentru scurt timp dintr-o închisoare din Massachusetts pentru a participa la o şedinţă de judecată virtuală, iar o audiere pentru cauţiune a fost programată pentru joi, scrie money.ro.

Procurorii l-au acuzat pe el şi pe alţii de tranzacţionare pe baza informaţiilor privind veniturile corporative obţinute prin piratarea sistemelor informatice a doi furnizori care ajută companiile să depună rapoarte trimestriale şi anuale la Comisia pentru bursă şi valori mobiliare (SEC) din SUA.

Printre companiile care au avut de suferit se numără IBM, Snap şi Tesla, au spus procurorii. Potrivit acestora, Kliuşin, în vârstă de 41 de ani, şi angajaţii companiei sale M-13 au plasat tranzacţii pentru ei însăşi şi pentru clienţi în schimbul unei părţi din profit.

Schema a obţinut în total cel puţin 82,5 milioane de dolari din 2018 până în 2020, a declarat SEC într-un proces aferent.

Printre inculpaţi se numără Ivan Iermakov, un angajat M-13 care a fost printre cei 12 ofiţeri ruşi de informaţii militare, acuzaţi în 2018 de piratare a datelor Partidului Democrat şi candidatei la preşedinţie Hillary Clinton, pentru a interveni în alegerile din 2016. El este judecat în libertate, alături de alţi trei inculpaţi: directorul M-13 Nikolai Rumiantcev şi doi oameni de afaceri ruşi despre care procurorii spun că au tranzacţionat informaţiile piratate, Mihail Irzak şi Igor Sladkov.

Avocaţii lui Kliushin au descris cazul ca fiind motivat politic şi au susţinut că adevăratul motiv pentru care a fost cercetat este munca şi contactele sale în cadrul guvernului rus, care numeşte cazul ca parte a unei vânătoare de ruşi de către Washington.

Dar în timp ce procurorul american interimar Nathaniel Mendell a subliniat ”legăturile extinse” ale lui Kliushin cu Kremlinul, el a spus că autorităţile nu ştiau de la începutul anchetei de doi ani ”unde ne vor duce faptele şi ancheta”.

#sisteme informatice #afaceristi #milioane de dolari #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.