Afacerişti ruşi au câştigat zeci de milioane de dolari prin piratarea sistemelor informatice. Kliuşin, printre acuzați

Vladislav Kliuşin, proprietarul unei companii de tehnologii informaționale cu sediul la Moscova, despre care procurorii spun că are legături extinse cu guvernul rus, a fost extrădat sâmbătă din Elveţia pentru a se confrunta cu acuzaţiile de conspiraţie, fraudă cu valori mobiliare şi alte acuzaţii, la Boston.

Kliuşin, care a fost arestat în Elveţia în martie, în timp ce se afla într-o excursie la schi, a apărut pentru scurt timp dintr-o închisoare din Massachusetts pentru a participa la o şedinţă de judecată virtuală, iar o audiere pentru cauţiune a fost programată pentru joi, scrie money.ro.

Procurorii l-au acuzat pe el şi pe alţii de tranzacţionare pe baza informaţiilor privind veniturile corporative obţinute prin piratarea sistemelor informatice a doi furnizori care ajută companiile să depună rapoarte trimestriale şi anuale la Comisia pentru bursă şi valori mobiliare (SEC) din SUA.

Printre companiile care au avut de suferit se numără IBM, Snap şi Tesla, au spus procurorii. Potrivit acestora, Kliuşin, în vârstă de 41 de ani, şi angajaţii companiei sale M-13 au plasat tranzacţii pentru ei însăşi şi pentru clienţi în schimbul unei părţi din profit.

Schema a obţinut în total cel puţin 82,5 milioane de dolari din 2018 până în 2020, a declarat SEC într-un proces aferent.

Printre inculpaţi se numără Ivan Iermakov, un angajat M-13 care a fost printre cei 12 ofiţeri ruşi de informaţii militare, acuzaţi în 2018 de piratare a datelor Partidului Democrat şi candidatei la preşedinţie Hillary Clinton, pentru a interveni în alegerile din 2016. El este judecat în libertate, alături de alţi trei inculpaţi: directorul M-13 Nikolai Rumiantcev şi doi oameni de afaceri ruşi despre care procurorii spun că au tranzacţionat informaţiile piratate, Mihail Irzak şi Igor Sladkov.

Avocaţii lui Kliushin au descris cazul ca fiind motivat politic şi au susţinut că adevăratul motiv pentru care a fost cercetat este munca şi contactele sale în cadrul guvernului rus, care numeşte cazul ca parte a unei vânătoare de ruşi de către Washington.

Dar în timp ce procurorul american interimar Nathaniel Mendell a subliniat ”legăturile extinse” ale lui Kliushin cu Kremlinul, el a spus că autorităţile nu ştiau de la începutul anchetei de doi ani ”unde ne vor duce faptele şi ancheta”.

#sisteme informatice #afaceristi #milioane de dolari #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.