Salariile judecătorilor CCM vor crește anul viitor, dar nu cu 100%. Ce majorare îi așteaptă

24 Dec. 2021, 12:47
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Dec. 2021, 12:47 // Actual //  MD Bani

Salariile judecătorilor Curții Constituționale (CCM) se vor majora de la începutul anului viitor nu până la 82 de mii de lei, ci până la 59 de mii de lei. Un asemenea proiect de lege a fost aprobat astăzi, 24 decembrie de către deputați, după ce președinta țării, Maia Sandu, a remis spre examinare a inițiativei legislative respectivă, scrie Realitatea.md.

Dacă inițial salariul membrilor Curții Constituționale urma să se majoreze cu peste 40 de mii de lei, în noul proiect de lege aprobat lefile magistraților constituționali se vor mări în cu aproximativ 15 mii de lei, așa cum au vociferat deputații comuniști și socialiști, în timp ce raportorul proiectului de lege, deputatul PAS, a evitat să spună cu cât exact urmează să crească salariile judecătorilor, „pentru a nu manipula cu date neverificate”.

Inițial, deputatul PSRM, Petru Burduja, a spus că, datorită acestui proiect de lege urmează să se majoreze salariile judecătorilor CCM cu 15 mii de lei. În replică, Dumitru Alaiba a declarat că nu este adevărat, iar Burduja a venit cu o rectificare și a spus că de fapt ar fi de 13 mii de lei. Totuși, colegul socialist al lui Burduja, deputatul PSRM, Vasile Bolea, la fel a menționat că lefile magistraților vor crește cu 15 mii de lei sau cu 34%, dar nu cu 100%, așa cum s-a dorit anterior.

În discuție a intervenit și președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a subliniat că „este mai bine ca statul să ofere bani judecătorilor, decât kuliokarii și bandiții, pentru că atunci când îi plătește statul ei sunt responsabili în fața statului, dar nu în fața celora care urmăresc scopuri meschine”.

Proiectul de lege privind politica bugetar- fiscală a fost aprobat cu votul a 59 de deputați.

Istoria intenției de a majora salariile judecătorilor CCM  

Salariul net al judecătorilor de la CC urma să crească din anul 2022, datorită unui amendament la politica bugetar – fiscală, semnat de un grup de deputați de la PAS, care presupune majorarea sporului specific la 100 %. Prin urmare, salariile magistraților trebuiau să se dubleze. Drept argument, autorii amendamentului au spus că volumul de muncă al magistraților a crescut de câteva ori.

Premiera, Natalia Gavrilița, a declarat, miercuri, 8 decembrie, că această decizie de majorare a salariilor judecătorilor de la Curtea Constituțională este una oportună. În opinia prim – ministrei, dacă magistrații vor ridica lefuri mai mari, acest lucru va contribui la faptul că instituția nu va mai servi unor interese.

Opoziția parlamentară, dar și mai multe partide extraparlamentare au criticat această inițiativă de creștere a salariilor atât de semnificativă, precizând unii că „ar fi o mită pentru unele decizii luate anterior de către CCM în favoarea PAS”, alții susținând că „cei de la guvernare mai tare au prejudiciat imaginea judecătorilor cu această creștere a salariilor, decât au încercat să prevină actele de corupere a acestor magistrați”.

Una din cei care nu au fost deacord cu acest fapt a fost Platforma DA și-a manifestat dezamăgirea privind majorarea salariilor judecătorilor de la Curtea Constituțională în condițiile în care acestea reprezintă un decalaj foarte mare dintre salariile pe care le primesc anumiți funcționari și a oamenilor angajați în sfera bugetară. Într-un briefing de presă, ex-deputatul PPDA, Vasile Năstase și-a manifestat regretul că Proiectul de lege privind plafonarea salariile nesimțite, semnat de Platforma DA, nu a fost votată în a doua lectură de majoritatea parlamentară.

Totodată, și fostul premier, Ion Sturza a venit cu o reacție după ce Parlamentul a votat majorarea salariilor judecătorilor constituționali, dublu. În acest context, Sturza a scos la iveală câteva „povești” de pe timpurile regimului Filat și Plahotniuc, când cei doi împărțeau în strângă și-n dreapta remunerări în plic.

Pe lângă asta, scenariul continua cu Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care au anunțat că vor contesta la Curtea Constituțională (CCM) amendamentul la legea bugetului de stat pentru anul 2022, care prevede majorarea salariilor judecătorilor CCM cu aproximativ 100%, după ce Guvernul ar fi avizat acest lucru. Anunțul a fost făcut astăzi, 9 decembrie, de către PSRM, înainte de ședința plenară a Parlamentului.

Într-un final, vineri, 10 decembrie, președinta țării, Maia Sandu a restituit Parlamentului legea cu privire la modificarea unor acte normative privind legislația bugetar-fiscală 2022, din cauza amendamentului care se referă la majorarea salariilor Curții Constituționale, care nu are avizul Guvernului.

Realitatea Live

22 Oct. 2025, 10:58
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2025, 10:58 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața îngrășămintelor minerale din Republica Moldova a traversat între 2022–2025 un ciclu de ajustare structurală, cu scăderi de consum din 2024, dar fără prăbușirea proporțională a producțiilor agricole în condițiile unui regim pluviometric similar, arată o analiză a economistului Iurie Rija. După șocul din 2022, când s-au importat 191,8 mii tone la un preț mediu foarte ridicat, de 16,44 lei/kg (efectul crizei gazelor și al tensiunilor geopolitice), 2023 a adus o revenire de volum la 272,1 mii tone (+40% față de 2022), concomitent cu ieftinirea la 11,96 lei/kg. În 2024, importurile au coborât la 209 mii tone (-23% vs 2023), iar prețul mediu a atins minimul ultimilor cinci ani, 8,65 lei/kg. În primele nouă luni din 2025 s-au importat circa 153 mii tone, la 9,94 lei/kg, ritm încă lent, în contextul în care vârful sezonier rămâne februarie–aprilie.

În valoare, reculul prețurilor și al volumelor a dus importurile de la peste 3,25 miliarde lei în 2023 la circa 1,81 miliarde lei în 2024. În ianuarie–septembrie 2025, nota de plată a ajuns deja la aproximativ 1,52 miliarde lei, semnalând o ușoară revenire comercială. Piața este concentrată: în primele trei trimestre din 2025, top 5 importatori au cumulat 63,4% din valoarea totală (949 mil. lei din 1,496 mld. lei). Liderul este „Carvidon-Trade” SRL (283,5 mil. lei), urmat foarte aproape de „Fertistream-TRM” SRL (283,2 mil. lei), apoi „Piramida-Market” SRL (142,7 mil. lei), „Agrostoc” CI (126,6 mil. lei) și „Bioprotect” SRL (113,5 mil. lei).

Structura pe produse s-a mișcat odată cu ciclul prețuri–așteptări. În 2023, ureea a dominat la un nivel record de circa 68,9 mii tone, urmată de NPK și nitrat de amoniu – o orientare spre azot în an cu potențial ridicat de producție. În 2024, nitratul de amoniu a trecut pe primul loc (peste 41 mii tone), urmat de amofos/sulfoamofos și amestecuri uree-nitrat de amoniu, semn al unui consum de azot mai țintit și al prudenței financiare. În ianuarie–septembrie 2025, amofosul și sulfoamofosul au urcat pe primul loc (peste 41,5 mii tone), urmate de nitrat de amoniu (28,4 mii tone) și uree (24 mii tone) – o trecere treptată spre fosfați și complexe, folosite la pregătirea solului și pentru un aport mai echilibrat de nutrienți.

Originea mărfii evidențiază o dependență ridicată de Rusia: 64% din volumul total importat între 2022 și septembrie 2025 are origine rusă (livrările putând veni și prin intermediari), urmată de Bulgaria (7%), Turkmenistan și Azerbaidjan (câte 4%), respectiv Grecia (3%). NPK, amestecurile uree-nitrat și nitratul de amoniu provin covârșitor din surse rusești; Bulgaria furnizează mai ales nitrat de amoniu, iar Turkmenistanul și Azerbaidjanul – uree. Deși portofoliul s-a diversificat către 44 de țări, primele cinci origini acoperă încă ~85% din necesar, ceea ce păstrează vulnerabilitatea logistică la șocuri comerciale și geopolitice în regiunea Mării Negre.

Economistul notează că scăderea importurilor din 2024 reflectă atât constrângeri de lichiditate după doi ani de costuri ridicate și marje strânse, cât și o strategie deliberată a fermierilor de a amâna achizițiile mari până după toamnă. În 2024, importurile de fertilizanți au scăzut cu 23%, în timp ce producția agricolă a coborât cu doar 15% față de 2023; în 2025, importurile decurg și mai lent, dar recoltele „sunt și se așteaptă a fi bune” – rapița, mare consumator de inputuri, a atins circa 300 mii tone, un nivel record. Reziliența recoltelor, în pofida dozării mai mici de îngrășăminte, este explicată prin „efectul tampon” al solurilor (rezerve acumulate, mai ales fosfor), prin eficientizarea aplicării (analize de sol, aplicare localizată, reducerea pierderilor de azot) și prin progres tehnologic (hibrizi noi, rotații, lucrări conservative, irigații local disponibile).

Concluzia diagnosticului: după șocul inflaționist din 2022 și boomul cantitativ din 2023, piața îngrășămintelor din Moldova a intrat într-o fază de consolidare. Prețurile s-au normalizat spre 2024, deciziile de achiziție au devenit mai raționale, orientate pe eficiență tehnologică, iar fermierii „cumpără pentru necesități, nu pentru stoc”. Pe termen mediu, presiunile de cost din agricultură, obiectivele de mediu și volatilitatea lanțurilor de aprovizionare pot menține contractarea treptată a pieței convenționale, accelerând tranziția către complexe NPK adaptate și tehnologii de precizie. „Fermierii au dreptul la un preț corect, traderii la un câștig cinstit, iar statul la o taxă echitabilă – doar acest echilibru poate susține o agricultură funcțională și durabilă”, sintetizează Iurie Rija.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII