Moldova visează conexiune directă cu România! Junghietu: costuri mari și timp lung

Parlamentul a aprobat instituirea stării de urgență în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, în contextul problemelor generate de infrastructura critică de alimentare cu energie electrică. În cadrul ședinței, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a subliniat necesitatea accelerării conectării directe a Republicii Moldova la rețeaua electrică din România, fără tranzit prin Ucraina.

Oficialul a declarat că reconstrucția porțiunilor afectate ale liniei Isaccea–Vulcănești rămâne o prioritate, aceasta având nu doar importanță națională, ci și regională. În același timp, autoritățile analizează soluții pentru eliminarea dependenței de această linie strategică.

„Astăzi am discutat cu Transelectrica și opțiuni pentru a elimina complet dependența de această linie, însă măsurile respective vor dura ceva timp pentru a fi implementate. Este nevoie de proiectare, de achiziții, dar este un obiectiv pe care îl avem pe radar și pe agenda noastră”, a declarat Junghietu.

Ministrul a recunoscut că soluțiile alternative nu pot fi aplicate imediat, fiind condiționate de costuri și termene de execuție. „Nu există o soluție rapidă, peste noapte, pentru a rezolva problema acestei linii, care are aproximativ 52 de kilometri pe teritoriul Republicii Moldova și Ucrainei și 4 kilometri pe teritoriul României. Totuși, există soluții care, odată implementate, vor rezolva problema”, a mai spus acesta.

#junghietu #curent #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.