Igor Dodon, după consultările la Președinție: A vorbi despre scenarii politice ar fi inuman. Discutăm diferite scenarii

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova rămâne și în continuare pe poziția înaintării Marianei Durleșteanu la funcția de prim-ministru. Declarația a fost făcută de președintele PSRM, Igor Dodon, după consultările cu șeful statului, deja după anunțul Marianei Durleșteanu că nu-și mai dorește desemnarea la funcția de prim-ministru. Prins pe picior greșit, Igor Dodon a spus că discută cu Mariana Durleșteanu „diferite scenarii, inclusiv politice”, iar asta chiar dacă, la începutul intervenției sale a menționat că „șa această etapă, să vorbim despre scenarii politice în condiții de pandemie, ar fi inuman și incorect”.

Ieșit după consultările președintelui Maia Sandu cu „grupurile și fracțiunile parlamentare”, Igor Dodon nefiind parte a fracțiunii PSRM în condițiile în care nu are mandatul de deputat, acesta a menționat că „în sfârșit, a început un dialog între principalii lideri politici din Republica Moldova, care de fapt, trebuiau să inițieze acest dialog mai devreme”. „Mă bucur că astăzi a avut loc această întrevedere pentru a încerca să găsim soluții din crizele politice, constituționale, epidemiologice din Republica Moldova”, a opinat Dodon.

Astfel, acesta a spus că, din punctul său de vedere, „la această etapă, să vorbim despre scenarii politice în condiții de pandemie, când zeci de oameni pleacă din viață zilnic din cauza COVID-ului, ar fi inuman, incorect și sunt ferm convins că cetățenii așteaptă de la noi în primul rând să prioritizăm agenda noastră a celor care conduc statul, fie din instituția prezidențială, fie că sunt în Parlament”.

„Noi am înaintat o candidatură la funcția de prim-ministru și rămân pe poziția că numirea unui guvern cu funcții depline ar putea să facem față pandemiei mai eficient. Candidatura are susținerea în continuare. Dacă vor fi alte candidaturi propuse de partidele parlamentare sau de către instituția prezidențială, noi suntem gata să le examinăm. Scenarii politice, alegeri parlamentare anticipate, ar fi un compromis așa cum și l-ar dori și instituția prezidențială și Partidul Socialiștilor. Evident că nu așa cum și le dorea cineva în luna aprilie sau mai. Aceste scenarii nu sunt valabile. Mai târziu, în toamnă, putem să discutăm, dar doar după ce suntem siguri că facem față crizei pandemice”, a mai spus președintele PSRM, precizând că ar vedea posibilitatea de a intra în campania electorală doar după vaccinarea a 300-400 mii de cetățeni, scrie realitatea.md.

„Tot ceea ce ține de scenariile politice, alegeri anticipate, da, noi suntem consecvenți, dar după ce suntem siguri că cei care strănută sunt sănătoși, sunt vaccinați și nu prezintă un pericol pentru cei din jur”, a mai spus Dodon după ce a strănutat cineva din preajmă.

Cât ține de anunțul făcut de Mariana Durleșteanu privind retragerea sa, Igor Dodon a spus că discută cu aceasta „diferite scenarii, inclusiv politice”, dar fără nu a dorit să deschidă parantezele. „De aceea, încă o dată vă spun, în Parlament există majoritate parlamentară și posibilitatea de a susține un candidat la funcția de prim-ministru”, a conchis fostul șef al statului.

#Mariana Durlesteanu #alegeri #Igor Dodon

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cifra de peste 10 sau chiar 13 miliarde de lei, prezentată de Guvern drept suma cheltuită anual de moldoveni pentru jocurile de noroc, este falsă și de zeci de ori mai mare decât cheltuielile reale ale jucătorilor. Economistul Stas Madan de la Expert-Grup susține că datele Loteriei Naționale a Moldovei au fost interpretate greșit, iar confuzia riscă acum să stea inclusiv la baza unei decizii fiscale care ar putea aduce statului mai multe probleme decât venituri.

”În 2025, LNM a raportat venituri din vânzări (rulaj) de 13,26 miliarde lei. Această cifră este interpretată greșit drept „cheltuiala populației pe jocuri de noroc”. În realitate, ea reprezintă rulajul brut, adică suma totală a mizelor, în care aceiași bani sunt numărați de mai multe ori pe măsură ce câștigurile sunt reciclate în noi mize”, explică expertul.

Acesta menționează că ”unii influenceri și lideri de opinie s-au grăbit să-i și dojenească pe moldoveni de cât de iresponsabili sunt în cheltuirea banilor”. Dar că cifra menționată ”nu are nimic de-a face cu realitatea despre câți bani cheltuiesc moldovenii pe jocuri de noroc”.

Economistul arată că cele 13,26 miliarde de lei reprezintă rulajul brut – suma tuturor mizelor. În această statistică, aceiași bani sunt numărați de mai multe ori atunci când câștigurile sunt folosite pentru noi pariuri sau jocuri.

Pentru a explica mecanismul, Madan dă exemplul unei persoane care depune 100 de lei într-un cont de joc. Pune toată suma într-o miză și câștigă 400 de lei, după care joacă din nou cei 400 și câștigă 1 000. Retrage 400 de lei, din care este reținut impozitul de 18%, iar ceilalți 600 îi joacă și îi pierde. În acest exemplu, persoana a introdus efectiv în sistem doar 100 de lei, însă valoarea cumulată a mizelor este de 1 100 de lei: 100 + 400 + 600. În veniturile din vânzări ale Loteriei apar astfel 1 100 de lei, deși jucătorul a scos inițial din buzunar doar 100.

Cu alte cuvinte, în exemplul dat de economist, un singur leu introdus efectiv în joc generează 11 lei de rulaj.

Madan susține că rapoartele financiare ale Loteriei permit însă să fie văzută și dimensiunea reală a banilor cheltuiți. Fluxul mijloacelor bănești arată că, în 2025, în conturile Loteriei au intrat de la jucători încasări nete de numerar de aproximativ 1,03 miliarde de lei.

Diferența devine și mai mare dacă sunt analizate pierderile efective. Din rulajul de 13,26 miliarde de lei, aproximativ 12,72 miliarde, adică 95,96%, s-au întors la jucători sub formă de câștiguri. Venitul brut din joc – diferența rămasă operatorului – a fost de circa 536 de milioane de lei, ceea ce corespunde unei marje de 4,04%.

„Mai simplu spus, în 2025 moldovenii au pus în jocurile de noroc la LNM 1,03 miliarde lei, dar au cheltuit efectiv/pierdut suma de 536 milioane lei”, explică Madan.

Din aceste date, economistul calculează că fiecare leu real depus de jucători generează aproximativ 12,9 lei de rulaj, iar fiecare leu pierdut definitiv corespunde unui rulaj de aproximativ 24,7 lei. Astfel, cele 13,26 miliarde prezentate drept „cheltuieli” sunt de aproape 25 de ori mai mari decât suma cheltuită efectiv de jucători.

Structura pieței explică, potrivit lui Madan, de ce multiplicarea este atât de mare. În 2025, rezultatul financiar al Loteriei a fost dominat de produsele online, unde banii sunt restituiți și rejucați cu o frecvență ridicată.

Loteriile online au generat un rezultat financiar de 266 de milioane de lei, pariurile online – 91 de milioane, iar sălile cu aparate de joc – 19,5 milioane. Loteria momentană a adus doar 2,4 milioane de lei, în timp ce cazinoul online a înregistrat o pierdere de 7,9 milioane de lei în anul lansării.

Valoarea biletelor de loterie generate în 2025 a ajuns la 11,4 miliarde de lei. Madan spune că această cifră confirmă că motorul rulajului îl reprezintă loteriile online de tip instant, unde frecvența jocurilor și rata mare de restituire fac ca aceiași bani să circule de numeroase ori.

Economistul atrage atenția și asupra sumelor pe care Loteria le achită deja statului. În 2025, LNM a virat la bugetul public național 504,6 milioane de lei, față de 213 milioane în 2022, ceea ce înseamnă o creștere de 136% în patru ani.

Cea mai mare parte a banilor a provenit din impozitul de 18% reținut din câștiguri – 209,5 milioane de lei, sau 41,5% din total. Alte 194,7 milioane, respectiv 38,6%, au reprezentat dividende plătite statului în calitate de acționar unic, iar 42,1 milioane de lei, sau 8,4%, au provenit din impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător.

Tocmai aici apare, potrivit expertului, problema noii politici fiscale. Guvernul propune ca, peste taxele existente, să fie introdus un impozit de 6% pe rulaj.

Madan explică efectul revenind la exemplul jucătorului care depune 100 de lei și apoi își joacă repetat câștigurile. Taxa de 6% ar urma să fie aplicată la fiecare miză, indiferent dacă banii provin dintr-o depunere nouă sau dintr-un câștig anterior și indiferent dacă pariul respectiv este câștigător sau pierzător. Dacă persoana câștigă, din câștig ar urma să fie reținut în continuare și actualul impozit de 18%.

”Evident, un asemenea mod de impozitare va face modelul Loteriei puțin atractiv, iar efectul va fi simplu – rulajul se va prăbuși: cei care joacă ocazional nu vor mai juca, iar o bună parte din cei care au interes și adicție pentru jocurile de noroc, vor merge fie în piața neagră, fie în țările vecine (pașaport românesc au mulți, utilizarea VPN-ului nu e o problemă etc). În rezultat, statul va pierde controlul la o bună parte din cei care participă la jocurile de noroc, încasările la buget ar putea creste modest, dar o reducere mai drastică a rulajului ar putea merge chiar pe minus cu tot cu acest impozit pe rulaj aplicat”, scrie expertul.

Acesta speră că autorii propunerii din politica fiscală vor reanaliza măsura după ce vor face distincția dintre rulajul de miliarde al Loteriei, banii introduși efectiv de jucători și pierderile lor reale.

„Sper totuși că în cele din urmă cei care au venit cu această propunere în politica fiscală […] vor ajunge să înțeleagă cât de fapt cheltuiesc moldovenii pe jocuri de noroc și ce urmează de fapt să impoziteze și vor face concluziile de rigoare”, conchide economistul.