BNM invită: „Dă sens banilor", în cadrul Săptămânii Internaționale de Educație Financiară

Banca Națională a Moldovei (BNM) lansează mai multe activități pentru Săptămâna Internațională de Educație Financiară, în perioada 22-26 martie 2021.Acestea sunt destinate elevilor, studenților, publicului larg, mediului de afaceri etc.

„Interesul cetățenilor pentru educația financiară este în continuă creștere și răspunde necesităților de implicare tot mai activă a populației de diferite vârste și ocupații în activități ce contribuie la incluziunea financiară. La acest eveniment, promovat la nivel național de către Banca Națională de mai mulți ani, au aderat autorități, instituții și asociații cu diverse profiluri de activitate. Noua realitate pe care o trăim alături de întreaga comunitate globală ne reorientează spre o abordare on-line a evenimentului, dar interacțiunea dintre participanți va fi activă și oferă tuturor doritorilor posibilitatea de a participa”, menționează guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

Astfel, săptămâna viitoare, vor fi realizate o serie de activități, precum campania de informare și sensibilizare a publicului, prin intermediul produselor multimedia – videografice, videoghiduri și podcasturi. Acestea cuprind tematici, cum ar fi utilizarea în siguranță a cardului de plată, cum inițiem o afacere online, la ce să fim atenți când luăm un credit, de la economii la investiții, de ce se iau decizii de politică monetară etc.

Totodată, va fi lansată platforma de educație financiară – Moldova Banking Hub – destinată elevilor, studenților și profesorilor care vor avea posibilitatea să discute cu experții băncii centrale la diverse subiecte din domeniul financiar-bancar.

În același timp, vor fi organizate activități în parteneriat cu Clubul Presei Economice – cursuri de instruire pentru studenții de la Facultatea jurnalism și științe ale comunicării, și cu Centrul Analitic Independent Expert Grup – ateliere de instruire pentru publicul larg, care vor finaliza cu un quiz interactiv, iar câștigătorii vor primi certificate de participare.

BNM va mai organiza vizite virtuale în muzeul instituției, precum și o expoziție virtuală de monedă a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

De asemenea, pentru a promova educația financiară în cele mai îndepărtate colțuri ale țării, BNM și Expert-Grup au instruit mai mulți elevi și studenți, care vor desfășura lecții online pentru semenii lor, în localitățile de baștină, la tema „Dă sens banilor”. Candidații pentru titlul de ambasador al educației financiare au fost selectați în cadrul unui concurs public, organizat anul trecut.

Doritorii de a participa la Săptămâna Internațională de Educație Financiară, se pot înregistra completând formularulhttps://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfugwK1Ebsg4mZ9ekWhTRFruope6_yTWmH7TBhOrUJpfKo6KQ/viewform

sau pot transmite solicitarea pe adresa electronică educatia.financiara@bnm.md

BNM se alătură în fiecare an evenimentului Global Money Week, în cadrul căruia publicul din aproape 175 de țări își exprimă dorința de a învăța să se orienteze în lumea financiară actuală, care se dezvoltă cu pași rapizi și joacă un rol tot mai important în viața de zi cu zi.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului rusesc Urals — principalul sort de export al Federației Ruse — a coborât sub pragul de 50 de dolari pe baril pentru prima dată din iulie 2023, stârnind temeri privind un nou val de instabilitate bugetară la Moscova. Potrivit agenției Argus, citată de RBC, pe 9 aprilie, Urals s-a vândut cu 47,54 dolari/baril în portul Primorsk și cu 48,39 dolari/baril în Novorossiisk.

Comparativ cu jumătatea lunii ianuarie, când prețul depășea 70 de dolari, petrolul rusesc a pierdut peste 20 de dolari — o scădere de aproape 33%. Deși pe 10 aprilie s-a înregistrat o ușoară redresare (până la 51,2 dolari/baril), prețul se menține cu mult sub nivelul estimat în bugetul de stat al Rusiei — 69,7 dolari/baril.

Cauzele sunt multiple: creșterea producției de către OPEC+, tensiunile comerciale generate de politica tarifară agresivă a fostului președinte american Donald Trump și o cerere globală instabilă. Potrivit lui Janis Kluge, cercetător la Institutul German pentru Probleme de Securitate Internațională, Rusia se află „în fața unei crize economice în toată regula”.

Fiecare al patrulea rublu din bugetul federal rus provine din sectorul petrolier, iar în 2025 Kremlinul are planificate cheltuieli de 13 trilioane de ruble pentru armată și înzestrare militară. „Dacă prețul petrolului nu se stabilizează, guvernul va fi forțat să reducă drastic cheltuielile și să adopte măsuri dure de consolidare bugetară”, avertizează Alexandra Prokopenko de la Carnegie Russia Eurasia Center.

Conform estimărilor Raiffeisenbank, cu un preț sub 50 dolari/baril, statul rus ar pierde 1,9 trilioane de ruble din veniturile petroliere; dacă Urals scade la 45 dolari/baril, pierderile pot depăși 3 trilioane. În martie, când prețul mediu a fost de 59 dolari, veniturile din taxele petroliere au scăzut cu 17%, iar Ministerul Finanțelor a reluat intervențiile valutare din Fondul Național de Bunăstare pentru a acoperi deficitul.

Rezultatul: un deficit bugetar de 2,17 trilioane de ruble în primul trimestru — aproape dublu față de estimarea pentru întregul an.

Totuși, cheltuielile pentru complexul militar-industrial nu par afectate de prăbușirea prețului petrolului. „Contractele din apărare au fost, probabil, deja plătite în primul trimestru, iar aceste cheltuieli vor fi ultimele vizate de reduceri”, subliniază economistul Bloomberg Economics, Alexander Isakov.

În opinia unor experți, planificarea bugetară a fost din start una riscantă. „Bugetul pe 2025 a fost construit pe un preț de 70 dolari/baril — o ipoteză îndrăzneață încă de la început. Poate tocmai pentru a justifica ulterior tăieri rapide, în caz de criză”, afirmă Serghei Vakulenko de la Carnegie Berlin.

În condițiile unui baril de Urals sub 50 dolari, Rusia ar putea fi forțată să-și rescrie rapid strategia fiscală și economică — într-un context geopolitic tot mai incert.