BNM invită: „Dă sens banilor”, în cadrul Săptămânii Internaționale de Educație Financiară

Banca Națională a Moldovei (BNM) lansează mai multe activități pentru Săptămâna Internațională de Educație Financiară, în perioada 22-26 martie 2021.Acestea sunt destinate elevilor, studenților, publicului larg, mediului de afaceri etc.

„Interesul cetățenilor pentru educația financiară este în continuă creștere și răspunde necesităților de implicare tot mai activă a populației de diferite vârste și ocupații în activități ce contribuie la incluziunea financiară. La acest eveniment, promovat la nivel național de către Banca Națională de mai mulți ani, au aderat autorități, instituții și asociații cu diverse profiluri de activitate. Noua realitate pe care o trăim alături de întreaga comunitate globală ne reorientează spre o abordare on-line a evenimentului, dar interacțiunea dintre participanți va fi activă și oferă tuturor doritorilor posibilitatea de a participa”, menționează guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

Astfel, săptămâna viitoare, vor fi realizate o serie de activități, precum campania de informare și sensibilizare a publicului, prin intermediul produselor multimedia – videografice, videoghiduri și podcasturi. Acestea cuprind tematici, cum ar fi utilizarea în siguranță a cardului de plată, cum inițiem o afacere online, la ce să fim atenți când luăm un credit, de la economii la investiții, de ce se iau decizii de politică monetară etc.

Totodată, va fi lansată platforma de educație financiară – Moldova Banking Hub – destinată elevilor, studenților și profesorilor care vor avea posibilitatea să discute cu experții băncii centrale la diverse subiecte din domeniul financiar-bancar.

În același timp, vor fi organizate activități în parteneriat cu Clubul Presei Economice – cursuri de instruire pentru studenții de la Facultatea jurnalism și științe ale comunicării, și cu Centrul Analitic Independent Expert Grup – ateliere de instruire pentru publicul larg, care vor finaliza cu un quiz interactiv, iar câștigătorii vor primi certificate de participare.

BNM va mai organiza vizite virtuale în muzeul instituției, precum și o expoziție virtuală de monedă a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

De asemenea, pentru a promova educația financiară în cele mai îndepărtate colțuri ale țării, BNM și Expert-Grup au instruit mai mulți elevi și studenți, care vor desfășura lecții online pentru semenii lor, în localitățile de baștină, la tema „Dă sens banilor”. Candidații pentru titlul de ambasador al educației financiare au fost selectați în cadrul unui concurs public, organizat anul trecut.

Doritorii de a participa la Săptămâna Internațională de Educație Financiară, se pot înregistra completând formularulhttps://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfugwK1Ebsg4mZ9ekWhTRFruope6_yTWmH7TBhOrUJpfKo6KQ/viewform

sau pot transmite solicitarea pe adresa electronică educatia.financiara@bnm.md

BNM se alătură în fiecare an evenimentului Global Money Week, în cadrul căruia publicul din aproape 175 de țări își exprimă dorința de a învăța să se orienteze în lumea financiară actuală, care se dezvoltă cu pași rapizi și joacă un rol tot mai important în viața de zi cu zi.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.