Perdanţii anului 2021: Averea a zece miliardari a scăzut cu 152 mld. dolari în 2021

01 Ian. 2022, 18:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Ian. 2022, 18:52 // Actual //  bani.md

2021 a fost un an spectaculos pentru cei mai bogaţi oameni din lume. La nivel de grup, 2.660 de miliardari au înregistrat împreună o creştere a averii de 1.600 de miliarde de dolari din ianuarie până la începutul lunii decembrie. Însă pierderile au avut un traseu aproape la fel de impresionant precum recompensele, relatează Forbes.

Ultra-bogaţii chinezi au suferit, de departe, cel mai mare declin, reprezentând şase din zece miliardari care au înregistrat cele mai mari scăderi ale averii nete în 2021. Represaliile lansate de guvernul de la Beijing asupra comerţului virtual şi meditaţiilor private au general un selloff masiv care a şters sute de miliarde de dolari din valoarea firmelor chineze.

Acţiunile gigantul online Pinduoduo au pierdut aproape două treimi anul acesta, în timp ce grupul de e-commerce Alibaba s-a prăbuşit cu 50% în aceeaşi perioadă. Companiile se confruntă cu o serie strictă de reguli care intenţionează să combată monopolurile şi scurgerea de date, fondatorii celor doi giganţi pierzând în 2021 mai mult decât orice alţi miliardari.

Prin urmare, averea lui Colin Zheng Hunag, fondatorul Pinduoduo, a înregistrat un minus de 40,2 miliarde de dolari până pe 10 decembrie, iar Jack Ma, fostul CEO al Alibaba, a raportat un declin de 21,4 miliarde de dolari.

Miliardarii chinezi – care aveau cea mai mare avere cumulată la nivel mondial în 2020, sunt cu doar 4% mai bogaţi prin comparaţie cu anul trecut, după o creştere de 60% în 2020. În plus, o parte dintre investitorii chinezi se confruntă acum cu problemele China Evergrande Group, dezvoltator imobiliar cu datorii de peste 300 de miliarde de dolari, care a declanşat recent procedurile de default.

Fondatorul Evergrande, Hui Ka Yan, a pierdut circa 18 miliarde de dolari în 2021, ocupând un loc în clasamentul Forbes pentru al doilea an la rând.

Între timp, Zhang Yong, un om de afaceri din Singapore, şi-a pierdut 68% din avere (15,9 miliarde de dolari), în condiţiile în care a fost nevoit să închidă 300 de locaţii din lanţul de restaurante pe care îl deţine.

A cincea poziţie este ocupată de miliardarul japonez Tadashi Yanai (minus 14 miliarde de dolari), al cărui business, Uniqlo, s-a poziţionat în mijlocul unui set de scandaluri internaţionale.

Topul este completat de chinezul Lei Jun (preşedintele şi cofondatorul companiei de produse electronice Xiaomi – minus 14 miliarde de dolari), japonezul Masayoshi Son (fondatorul şi CEO-ul grupului de investiţii SoftBank – minus 13,6 miliarde de dolari), americanul Daniel Gilbert (şeful gigantului imobiliar Rocket Companiei – minus 13,2 miliarde), urmaţi de Zhang Bangxin şi Zhong Huijuan din China, preşedintele platformei educative TAL Education, respectiv CEO-ul producătorului de produse farmaceutice Hansoh. Cei doi au pierdut 11,3 miliarde de dolari, respectiv 10,4 miliarde de dolari.

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.