Perdanţii anului 2021: Averea a zece miliardari a scăzut cu 152 mld. dolari în 2021

2021 a fost un an spectaculos pentru cei mai bogaţi oameni din lume. La nivel de grup, 2.660 de miliardari au înregistrat împreună o creştere a averii de 1.600 de miliarde de dolari din ianuarie până la începutul lunii decembrie. Însă pierderile au avut un traseu aproape la fel de impresionant precum recompensele, relatează Forbes.

Ultra-bogaţii chinezi au suferit, de departe, cel mai mare declin, reprezentând şase din zece miliardari care au înregistrat cele mai mari scăderi ale averii nete în 2021. Represaliile lansate de guvernul de la Beijing asupra comerţului virtual şi meditaţiilor private au general un selloff masiv care a şters sute de miliarde de dolari din valoarea firmelor chineze.

Acţiunile gigantul online Pinduoduo au pierdut aproape două treimi anul acesta, în timp ce grupul de e-commerce Alibaba s-a prăbuşit cu 50% în aceeaşi perioadă. Companiile se confruntă cu o serie strictă de reguli care intenţionează să combată monopolurile şi scurgerea de date, fondatorii celor doi giganţi pierzând în 2021 mai mult decât orice alţi miliardari.

Prin urmare, averea lui Colin Zheng Hunag, fondatorul Pinduoduo, a înregistrat un minus de 40,2 miliarde de dolari până pe 10 decembrie, iar Jack Ma, fostul CEO al Alibaba, a raportat un declin de 21,4 miliarde de dolari.

Miliardarii chinezi – care aveau cea mai mare avere cumulată la nivel mondial în 2020, sunt cu doar 4% mai bogaţi prin comparaţie cu anul trecut, după o creştere de 60% în 2020. În plus, o parte dintre investitorii chinezi se confruntă acum cu problemele China Evergrande Group, dezvoltator imobiliar cu datorii de peste 300 de miliarde de dolari, care a declanşat recent procedurile de default.

Fondatorul Evergrande, Hui Ka Yan, a pierdut circa 18 miliarde de dolari în 2021, ocupând un loc în clasamentul Forbes pentru al doilea an la rând.

Între timp, Zhang Yong, un om de afaceri din Singapore, şi-a pierdut 68% din avere (15,9 miliarde de dolari), în condiţiile în care a fost nevoit să închidă 300 de locaţii din lanţul de restaurante pe care îl deţine.

A cincea poziţie este ocupată de miliardarul japonez Tadashi Yanai (minus 14 miliarde de dolari), al cărui business, Uniqlo, s-a poziţionat în mijlocul unui set de scandaluri internaţionale.

Topul este completat de chinezul Lei Jun (preşedintele şi cofondatorul companiei de produse electronice Xiaomi – minus 14 miliarde de dolari), japonezul Masayoshi Son (fondatorul şi CEO-ul grupului de investiţii SoftBank – minus 13,6 miliarde de dolari), americanul Daniel Gilbert (şeful gigantului imobiliar Rocket Companiei – minus 13,2 miliarde), urmaţi de Zhang Bangxin şi Zhong Huijuan din China, preşedintele platformei educative TAL Education, respectiv CEO-ul producătorului de produse farmaceutice Hansoh. Cei doi au pierdut 11,3 miliarde de dolari, respectiv 10,4 miliarde de dolari.

#mliarde #oameni #bogati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.