Alaiba s-a luat la „trântă” cu cămătarii: Abuzuri monstruoase pe piața de microcreditare. Oamenii vulnerabili - pradă

Pe piața împrumuturilor de consum, în special pe piața de „microcreditare” se comit abuzuri monstruoase și deseori suferă cei mai vulnerabili dintre cetățenii noștri, iar alături de ei și familiile lor. De aceea am decis să facem ordine aici. Să impunem unele norme clare. Vom vota cât de curând posibil legislația dată, pentru că problema nu trebuie amânată, susține deputatul PAS, Dumitru Alaiba.

Am observat mai multe comentarii despre necesitatea educației financiare. Sunt de acord. E o măsură necesară, de termen lung. Însă nu sunt de acord să nu avem alte soluții pentru oamenii care sunt atrași în plasă zi de zi de condiții înșelătoare. Oamenii trebuie protejați acum, nu trimiși la cursuri de educație financiară. Vorbim de oameni din cei mai vulnerabili, care cad pradă unei înșelăciuni. Refuz să punem doar pe ei responsabilitatea și să îi învinuim doar pe ei atunci când întâmpină dificultăți la rambursarea împrumutului”, a punctat deputatul.

În opinia lui, un împrumut este responsabilitatea ambelor părți. Cel ce oferă banii în împrumut, la fel, trebuie să se asigure că împrumutul său este în siguranță. O relație de împrumut este un parteneriat în care ambele părți câștigă. Acele instituții care nu văd în clienții săi parteneri, acele instituții care își văd interesul de afacere nu în a crește împreună cu clienții săi, ci în simpla preluare a proprietăților lor, nu fac afaceri de bună credință și trebuie să se reinventeze, sau să dispară.

Legea menită să facă ordine pe piața de microcreditare se referă la standardele minime de evaluare a bonității și cerințe privind costul total al creditului/împrumutului.

Companiile de microfinanțare au înregistrat un profit de 707 mil. de lei, de două ori mai mare în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Două companii au strâns 40% din totalul profitului înregistrat de cele 136 de companii. Este vorba de Easy Credit – 149,3 mil. de lei cu 28% mai mult și Microinvest cu 119,5 mil. de lei cu 41,5% mai mult față de nouă luni ale anului 2020.

În top zece cu cel mai mare profit s-au clasat IuteCredit – 67,4 mil. de lei, Expres Lesing – 33 mil. de lei, Sebo – 30 mil. de lei, Primecapital – 24 mil. de lei, Mogo – 23,1 mil. de lei, Credirapid – 22,4 mil. de lei, MikroKapital – 21,8 mil. de lei și BT Leasing cu 21,7 mil. de lei.

Activitatea companiilor de microfinanțare este reglementată de Comisia Națională a Pieței Financiare. Companiile de microfinanţare de pe piaţa financiară moldovenească abundă de oferte de creditare, care par a fi una mai atrăgătoare decât alta. Aceste oferte îi ademenesc în special pe oamenii simpli, ajunşi la limita disperării, analfabeţi juridic, care semnează contracte fără ca să le citească. Moldovenii sunt ademeniţi să apeleze la companiile de microfinanţare pentru procedura simplificată de eliberare a creditelor, spre deosebire de băncile comerciale, care impun cerinţe pe care oamenii de rând nu le pot întruni, cum ar fi angajarea oficială în câmpul muncii. În consecinţă, moldoveni care au luat credite de la organizaţii de microfinanţare au ajuns să fie deposedaţi de bunuri, inclusiv de locuinţe, după aceea au fost puşi în situaţia să achite sume care depășesc de câteva ori suma împrumutată.

#legi #microcreditare #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.