Un bărbat a folosit o mașină Tesla pentru a mina criptomonede. Câți bani a câștigat

Proprietarul unui model Tesla 3, din 2018, a câștigat 800 de dolari pe lună folosindu-și mașina timp de 20 de ore pe zi ca să mineze criptomonede.

Proprietarul mașinii electrice, Siraj Raval, care și-a descris propria Tesla drept un „un computer pe roți”, a spus că a conectat un invertor la o priză a mașinii sale și l-a folosit pentru a alimenta un computer care rulează un software de minare Bitcoin.

Acesta a precizat că a câștigat între 400 și 800 de dolari pe lună, în funcție de valoarea lunară a Bitcoin și Ethereum. Deși s-a gândit că asta i-ar putea anula garanția, care acoperă bateria timp de opt ani, Raval crede că investiția merită.

„Este atât de simplu să exploatezi această mașină-computer”, a spus proprietarul Tesla, Siraj Raval.

Acesta a declarat că a folosit bateria mașinii să interconecteze unitățile grafice de procesare pentru minarea criptomonedelor. Raval a spus că a petrecut aproximativ 20 de ore pe zi minând criptomonede cu ajutorul mașinii sale Tesla. În acest scop, Raval plătea lunar între 30-60 de dolari să își încarce bateria.

Chriss Alessi, un dealer de mașini electrice din Wisconsin, a declarat către CNBC că, din experiența lui, nu poți face destul de mult profit folosind un autovehicul Tesla pentru a mina criptomonede.

Alessi și-a cumpărat propria Tesla înainte de 2017 și astfel a avut acces la Programul de Superîncărcare pe viață al companiei, ceea ce a înseamnă că nu a trebuit să plătească ca să-și reîncarce bateria, potrivit Business Insider. El a declarat că a folosit la rândul lui această putere gratuită a bateriei astfel încât să mineze criptomonede. Afacerea nu s-a dovedit însă îndeajuns de profitabilă, iar Alessi a renunțat.

„A funcționat? Da. A minat ceva demn de a fi profitabil în vreun fel sau în vreo formă? Nu.”, a declarat Alessi pentru CNBC.

În ciuda avântului valorii Bitcoin, Chriss Alessi a estimat că dificultatea crescândă a exploatării cripromonedelor înseamnă că, dacă el ar mina acum, ar primi 1 sau 2 dolari din criptomonedă în 60 de ore.

„De ce ai vrea să deteriorezi astfel o mașină de 40.000-100.000 de dolari? Dificultatea este mult prea mare. Pot face mai mulți bani lucrând la Mc Donald’s”, a adăugat dealerul de vehicule electrice, Chriss Alessi.

Siraj Raval a precizat că nu se va opri să mineze criptomonede cu ajutorul mașinii sale Tesla. Acesta a declarat că, în viitor, vrea ca mașina sa Tesla să devină un robotaxi complet autonom, care să exploateze criptomonede ori de câte ori nu se află în deplasare.

#masina electrica #criptomonede #Tesla

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi