Un start-up românesc luptă cu risipa alimentară cu ajutorul unei aplicaţii mobile. A obţinut finanţare de 800.000 EUR

Start-up-ul românesc bonapp.eco, care îşi propune să combată risipa alimentară cu ajutorul unei aplicaţii mobile de tip market-place, a obţinut o primă investiţie în valoarea totală de 800.000 euro cu ajutorul căreia va începe extinderea în alte oraşe din România, dar şi în alte ţări din Europa de Est. Runda actuală de finanţare a fost condusă de Up (denumită anterior Chèque-Déjeuner), la care s-au alăturat şi fondurile locale Roca X şi Early Game Ventures, precum şi Impact Ventures din Ungaria, scrie ZF.

Aplicaţia bonapp.eco a fost lansată la începutul lunii noiembrie în urma unei investiţii iniţiale de 100.000 euro realizată de către antreprenorul de origine franceză Grégoire Vigroux, cu mai multe businessuri la activ pe plan local, împreună cu Diego Roy de Lachaise, fost consultant senior KPMG, şi cu Zsolt Kadar, fost executiv Apple. Prin intermediul aplicaţiei, comercianţii au posibilitatea de a-şi vinde produsele alimentare al căror termen de valabilitate se apropie de expirare, iar utilizatorii le pot achiziţiona la preţuri mai mici cu 40% – 80%.

„La bonapp.eco, intenţionăm să transformăm provocările de mediu, economice şi sociale cauzate de risipa alimentară într-o oportunitate de afaceri sustenabilă în beneficiul tuturor. Cu aplicaţia noastră, consumatorii economisesc până la 80% atunci când achiziţionează alimente, retailerii îşi măresc numărul de clienţi şi veniturile – astfel toţi avem un rol benefic asupra schimbărilor climatice. Suntem încântaţi să avem alături patru investitori experimentaţi care împărtăşesc valorile noastre în privinţa ecologiei, precum şi mentalitatea noastră de startup. Cu sprijinul lor, este foarte posibil să ne atingem obiectivul de a afilia 5.000 de parteneri şi să vindem 30 de milioane de pachete cu produse până în 2023”, a declarat Grégoire Vigroux, cofondator al bonapp.eco.

De la lansarea sa în urmă cu doua luni, aplicaţia mobilă bonapp.eco a fost descărcată de 10.000 utilizatori. Până în prezent, startup-ul a salvat 1.000 mese, pentru un coş mediu de 25 lei. Printre cei 100 de parteneri care s-au alăturat reţelei bonapp.eco din Bucureşti se numără Accor, Cora, foodpanda, PENNY România, Starbucks şi Up (denumită anterior Chèque-Déjeuner). Alte parteneriate urmează să fie anunţate în primul trimestru din 2022.

#risipa alimentara #bonapp.eco #finanțare #start-up

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.