Un start-up românesc luptă cu risipa alimentară cu ajutorul unei aplicaţii mobile. A obţinut finanţare de 800.000 EUR

Start-up-ul românesc bonapp.eco, care îşi propune să combată risipa alimentară cu ajutorul unei aplicaţii mobile de tip market-place, a obţinut o primă investiţie în valoarea totală de 800.000 euro cu ajutorul căreia va începe extinderea în alte oraşe din România, dar şi în alte ţări din Europa de Est. Runda actuală de finanţare a fost condusă de Up (denumită anterior Chèque-Déjeuner), la care s-au alăturat şi fondurile locale Roca X şi Early Game Ventures, precum şi Impact Ventures din Ungaria, scrie ZF.

Aplicaţia bonapp.eco a fost lansată la începutul lunii noiembrie în urma unei investiţii iniţiale de 100.000 euro realizată de către antreprenorul de origine franceză Grégoire Vigroux, cu mai multe businessuri la activ pe plan local, împreună cu Diego Roy de Lachaise, fost consultant senior KPMG, şi cu Zsolt Kadar, fost executiv Apple. Prin intermediul aplicaţiei, comercianţii au posibilitatea de a-şi vinde produsele alimentare al căror termen de valabilitate se apropie de expirare, iar utilizatorii le pot achiziţiona la preţuri mai mici cu 40% – 80%.

„La bonapp.eco, intenţionăm să transformăm provocările de mediu, economice şi sociale cauzate de risipa alimentară într-o oportunitate de afaceri sustenabilă în beneficiul tuturor. Cu aplicaţia noastră, consumatorii economisesc până la 80% atunci când achiziţionează alimente, retailerii îşi măresc numărul de clienţi şi veniturile – astfel toţi avem un rol benefic asupra schimbărilor climatice. Suntem încântaţi să avem alături patru investitori experimentaţi care împărtăşesc valorile noastre în privinţa ecologiei, precum şi mentalitatea noastră de startup. Cu sprijinul lor, este foarte posibil să ne atingem obiectivul de a afilia 5.000 de parteneri şi să vindem 30 de milioane de pachete cu produse până în 2023”, a declarat Grégoire Vigroux, cofondator al bonapp.eco.

De la lansarea sa în urmă cu doua luni, aplicaţia mobilă bonapp.eco a fost descărcată de 10.000 utilizatori. Până în prezent, startup-ul a salvat 1.000 mese, pentru un coş mediu de 25 lei. Printre cei 100 de parteneri care s-au alăturat reţelei bonapp.eco din Bucureşti se numără Accor, Cora, foodpanda, PENNY România, Starbucks şi Up (denumită anterior Chèque-Déjeuner). Alte parteneriate urmează să fie anunţate în primul trimestru din 2022.

#risipa alimentara #bonapp.eco #finanțare #start-up

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.