Moldova tot mai îmbătrânită. Țara care-și alungă tinerii. 4500 pleacă în străinătate în fiecare an

Drama cu care se confruntă Republica Moldova este că țara a rămas fără tineri. Ponderea acestora în rândul populației s-a redus la 6% față de 12% în anul 2010. În anul 2010 am avut 424 mii de tineri de vârsta 19-24 de ani, iar în prezent avem 245 mii de tineri, iar în 2025 vor fi 220 mii, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță în emisiunea „Analize Economice”.

Economistul susține că numărul redus de tineri se vede prin ecoul dramei prin care a trecut Republica Moldova în primii 10 ani de după independență. În anul 2025 vom ajunge la cel mai jos nivel al numărului de tineri după care se va înregistra o ușoară creștere.

Populația rezidentă scade continu, însă numărul lor scade din contul tinerilor și nu din contul bătrânilor. În anul 2010 ponderea tinerilor de 19-24 de ani era de 11,6%, iar în prezent este de 6,1%. Practic prin sate și orașe nu mai vezi tineri. În anul 2025 ponderea tinerilor va fi de doar 5%”, a explicat Ioniță.

Potrivit economistului, anual 4500 de tineri cu vârsta de 19-24 de ani pleacă peste hotare. „Or, Moldova se confruntă cu două fenomene: scăderea natalității și migrația continuă. În șase ani peste 20 mii de tineri care eu plecat peste hotare în loc să rămână la facultate”.

Universitățile au fost cele care simt drama reducerii tinerilor din Republica Moldova. Numărul maxim al studenților a fost în anii 2006-2007 – 128 mii. Ulterior a urmat o reducere continuă și în 2019 am ajuns la 56 mii. Până în 2022 se înregistrează o ușoară creștere, la 59 mii de studenții/ acest lucru s-a datorat. În prezent numărul de studenți la mia de locuitori este de 22,6 față de 30 în ani 2006-2007”, a precizat Ioniță.

#pleacă #universitati #tineri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.