Moldova tot mai îmbătrânită. Țara care-și alungă tinerii. 4500 pleacă în străinătate în fiecare an

Drama cu care se confruntă Republica Moldova este că țara a rămas fără tineri. Ponderea acestora în rândul populației s-a redus la 6% față de 12% în anul 2010. În anul 2010 am avut 424 mii de tineri de vârsta 19-24 de ani, iar în prezent avem 245 mii de tineri, iar în 2025 vor fi 220 mii, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță în emisiunea „Analize Economice”.

Economistul susține că numărul redus de tineri se vede prin ecoul dramei prin care a trecut Republica Moldova în primii 10 ani de după independență. În anul 2025 vom ajunge la cel mai jos nivel al numărului de tineri după care se va înregistra o ușoară creștere.

Populația rezidentă scade continu, însă numărul lor scade din contul tinerilor și nu din contul bătrânilor. În anul 2010 ponderea tinerilor de 19-24 de ani era de 11,6%, iar în prezent este de 6,1%. Practic prin sate și orașe nu mai vezi tineri. În anul 2025 ponderea tinerilor va fi de doar 5%”, a explicat Ioniță.

Potrivit economistului, anual 4500 de tineri cu vârsta de 19-24 de ani pleacă peste hotare. „Or, Moldova se confruntă cu două fenomene: scăderea natalității și migrația continuă. În șase ani peste 20 mii de tineri care eu plecat peste hotare în loc să rămână la facultate”.

Universitățile au fost cele care simt drama reducerii tinerilor din Republica Moldova. Numărul maxim al studenților a fost în anii 2006-2007 – 128 mii. Ulterior a urmat o reducere continuă și în 2019 am ajuns la 56 mii. Până în 2022 se înregistrează o ușoară creștere, la 59 mii de studenții/ acest lucru s-a datorat. În prezent numărul de studenți la mia de locuitori este de 22,6 față de 30 în ani 2006-2007”, a precizat Ioniță.

#pleacă #universitati #tineri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șeful Petrotel-Lukoil, Dan Dănulescu, confirmă că societatea a solicitat autorităților americane emiterea unei licențe specifice OFAC care să permită repornirea rafinăriei de la Ploiești, aflată în prezent în insolvență și oprită din octombrie anul trecut. Compania susține că nu cere ocolirea sancțiunilor, ci un cadru juridic explicit care să permită reluarea producției în condiții legale și verificabile.

Potrivit conducerii Petrotel-Lukoil, scrisoarea de clarificare primită anterior de autoritățile române din partea SUA nu este suficientă pentru reluarea activității. În aprilie, Ministerul Energiei de la București anunțase că primise o clarificare favorabilă, însă în iunie operatorul a transmis că documentul nu oferă protecția juridică necesară pentru toate operațiunile comerciale implicate, notează medifax.ro.

„Petrotel continuă demersurile pentru obținerea unei licențe OFAC specifice, care să permită reluarea activității într-un cadru juridic clar. Nu solicităm ocolirea regimului de sancțiuni, ci un mecanism explicit, limitat și verificabil”, a declarat Dan Dănulescu, director general executiv și președinte al directoratului Petrotel-Lukoil.

Compania argumentează că o rafinărie ținută prea mult timp în conservare se degradează tehnic, iar fiecare lună de staționare majorează costurile unei eventuale reporniri. Instalațiile trebuie menținute permanent, iar echipamentele sunt expuse coroziunii, umidității, variațiilor de temperatură și altor procese care le pot afecta integritatea.

Conducerea Petrotel mai susține că insolvența, deschisă la 26 august 2026, oferă companiei un cadru de protecție și negociere cu creditorii, dar nu poate înlocui licența necesară pentru reluarea producției comerciale.

Un alt argument invocat este situația pieței carburanților din România. Petrotel are o capacitate instalată de aproximativ 2,4 milioane de tone de țiței pe an, echivalentul a circa 20% din capacitatea națională de rafinare. În regim normal, rafinăria poate produce aproximativ 1,1 milioane de tone de motorină și 600.000 de tone de benzină anual.

Oficialii companiei admit că repornirea Petrotel nu ar garanta automat o ieftinire a carburanților, însă susțin că revenirea unei capacități interne importante ar putea reduce dependența de importuri, ar diversifica sursele de aprovizionare și ar întări reziliența pieței.

„Nu promitem că o singură rafinărie poate controla prețul carburanților. Dar o țară este mai rezilientă atunci când își folosește capacitățile de rafinare”, a mai declarat Dănulescu.

Petrotel-Lukoil susține că eventuală licență OFAC ar trebui să permită operarea într-un cadru strict, cu separarea fluxurilor financiare de entitățile sancționate, trasabilitatea plăților, utilizarea materiilor prime permise și raportarea către administratorul judiciar și autorități.

Rafinăria Petrotel-Lukoil a intrat în insolvență la 26 august, în contextul datoriilor acumulate după oprirea producției. Potrivit documentelor citate în material, compania are datorii de 247 milioane de lei către furnizori și aproximativ 225 milioane de euro către acționarul majoritar Litasco.

#petrotel #Lukoil #rafinărie