România își lansează propria criptomonedă. Când intră pe piață

Cryptomoneda românească, Aether, lansată la sfârşitul anului trecut în reţeaua Binance Smartchain, ce are o capitalizare de piaţă de 750.000 de dolari şi 5.648 de investitori, va fi lansată în spaţiu cel târziu la începutul lunii februarie, cu o rachetă aparţinând ARCA Space, o companie aerospaţială autohtonă, transmite Agerpres.

„Inovaţia acestui proiect ambiţios constă în faptul că va ajunge în spaţiu şi totodată va dezvolta, în viitor, sateliţi care să fie fie folosiţi exclusiv de alte monede digitale. Aether va trimite în spaţiu sateliţi utili şi pentru alte cryptomenede. Aether va fi prima crytomoneda trimisă efectiv în spaţiu, cu o rachetă aparţinând ARCA Space, o companie aerospaţială românească ce a lansat deja două rachete stratosferice şi a câştigat două contracte guvernamentale, unul cu Guvernul României şi altul cu Agenţia Spaţială Europeană. Lansarea rachetei cu propulsie ecologică ARCA Space va avea loc la finele lunii ianuarie, începutul lunii februarie. În plus, Aether va dezvolta şi trimite în spaţiu sateliţi care să fie folosiţi de alte cryptomonede ce deţin propriile blockchainuri (tehnologia care securizează stocarea şi tranzacţiile de monede digitale) pentru a rula noduri (dispozitivele participante în reţeaua blockchain, care descarcă, stochează şi actualizează constant întregul registru de date) în spaţiu, negociind deja semnarea unor contracte în acest sens”, informează reprezentanţii companiei.

Conform comunicatului, o altă premieră pentru monedele digitale româneşti este că Aether a apărut, deja, pe renumitele panourile publicitare din Times Square, New York.

„Cryptomonedele au început să câştige din ce în ce mai mult teren datorită faptului că există şanse mari de a obţine profituri substanţiale din acest tip de investiţii, mai mari decât în cazul acţiunilor. În plus, mulţi consideră că principalul avantaj cu care vin monedele digitale este acela că nu au legătură cu vreo bancă centrală, iar asta nu face decât să le crească valoarea în timp. Când vorbim despre minusurile investiţiilor în cryptomonede, unul dintre ele este fluctuaţia mare a preţurilor şi faptul că nimeni nu poate spune exact cum va evolua piaţa”, subliniază creatorii monedei.

Compania precizează că Aether beneficiază de susţinerea lui David Gokhshtein, membru al Consiliului Financiar Forbes, redactor al publicaţiei şi un binecunoscut analist în lumea crypto, precum şi de o campanie de promovare realizată de către Gokhshtein Media.

Aether este, în prezent, listată pe Coinmaketcap şi FegEx, urmând ca în viitor să fie listată şi pe alte burse de exchange, cum ar fi gate.io.

Moneda virtuală poate fi achiziţionată şi de pe Pancake Swap, Poocoin sau Dextools (exchange-uri de cryptomonede descentralizate), folosind un portofel Trustwallet sau Metamask, cu preţul de 0,001 dolari, la momentul actual.

#crypto #moneda #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.