Moldova, țara în care au rămas doar stăpânii. Topul celor mai bine plătite locuri de muncă

17 Ian. 2022, 15:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Ian. 2022, 15:05 // Actual //  bani.md

Topul celor mai bine plătite locuri de muncă realizat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la începutul anului curent include salarii oferite de angajatori cuprinse între 10 mii lei și 40 mii lei pentru funcțiile vacante de electrician auto, vopsitor auto, mecanic auto și lăcătuș.

Clasamentul celor mai plătite joburi este continuat cu funcțiile vacante de programator la Pentalog Chi SRL. Pentru programatorii cu experiență salariul poate atinge suma de 30 mii lei. Locurile de muncă sunt în municipiul Chișinău.

23-25 mii lei se oferă pentru un director (șef laborator) care va activa în domeniul construcțiilor, în orașul Comrat. Compania Onur Taahhut Taşimacilik Inşaat Ticaret Ve Sanayi SRL este în căutare de manageri și tehnicieni (15-20 mii lei).

18-25 mii lei pot fi sursă de venit pentru un maistru care va fi responsabil de organizarea lucrărilor de montare electrică și darea în exploatare a obiectelor. Compania DI&Trade Engineering SRL din municipiul Chișinău mai are nevoie de 5 electricieni (8-15 mii lei).

10-25 mii lei sunt oferiți de Home Age SRL din municipiul Chișinău pentru 10 plăcători cu plăci, 5 ingineri, 8 lăcătuși (tehnică sanitară), 8 montatori (pereți și plafoane din ghips carton) și 7 electricieni.

20 mii lei pot fi sursă de venit pentru viitorul consultant în domeniul alimentației publice al complexului turistic Asconi SRL din satul Puhoi, raionul Ialoveni, 2 declaranți vamali care vor activa în municipiul Ungheni, 2 manageri și un director care vor lucra în municipiul Chișinău.

10-20 mii lei pot fi salariu lunar pentru 3 mașiniști din municipiul Soroca, director de producție din raionul Fălești, 3 sudori și 5 montatori de antene din municipiul Chișinău și 4 conducători auto din Ceadîr-Lunga.

19 Nov. 2026, 10:15
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Nov. 2026, 10:15 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Vinul moldovenesc a devenit principalul produs de export al Republicii Moldova pe piața suedeză, după o majorare a livrărilor în ultimii ani. În 2025, importurile suedeze de vin din Moldova au ajuns la 11 milioane de coroane suedeze, față de numai 300 de mii de coroane în 2020, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 37 de ori, potrivit economisitului Iurie Rija.

De exemplu, în 2024, importurile de vin moldovenesc au crescut cu 451%, iar în 2025 au înregistrat o nouă majorare de 57%. În consecință, vinul reprezintă deja peste jumătate din valoarea tuturor mărfurilor pe care Suedia le importă din Republica Moldova.

Datele arată că schimburile comerciale dintre cele două țări rămân modeste. În 2025, importurile totale ale Suediei din Moldova au constituit aproximativ 20 de milioane de coroane suedeze, echivalentul a circa 1,8 milioane de euro. Această sumă reprezintă o pondere infimă în importurile totale suedeze, estimate la aproape două trilioane de coroane.

Cu toate acestea, structura exporturilor moldovenești s-a schimbat radical. Dacă în perioada 2021–2022 predominau textilele și îmbrăcămintea, în prezent produsele alimentare și băuturile reprezintă aproximativ 68% din livrările moldovenești, cu o valoare de 14 milioane de coroane suedeze.

În timp ce vinul a înregistrat a fost pe plus, exporturile de legume și fructe au evoluat în sens invers. Valoarea acestora a scăzut de la 6,7 milioane de coroane în 2023 la numai 1,9 milioane de coroane în 2025, ceea ce reprezintă un recul de aproape 72%.

În opinia lui Rija Suedia reprezintă o piață atractivă, dar dificilă pentru producătorii moldoveni. Deși este una dintre țările europene cu venituri ridicate și cu o cultură dezvoltată a consumului ecologic, piața produselor bio traversează o perioadă de stagnare.

Ponderea produselor ecologice în coșul de cumpărături al consumatorilor suedezi a coborât de la un maxim de 7,2% în 2016 la numai 3,7% în 2025. În același timp, vânzările ecologice din supermarketuri au scăzut cu 2%, în timp ce piața totală a crescut cu 8,5%, semn că o parte din cerere se orientează spre restaurante, cantine și alimentația publică.

Pe de altă parte, producția ecologică internă este în scădere. Numărul fermelor ecologice suedeze a ajuns la 3.669, iar suprafața cultivată ecologic s-a redus la 474.300 de hectare, cel mai mic nivel din 2010. Această evoluție poate crea oportunități pentru furnizorii străini, inclusiv pentru companiile din Republica Moldova.

Potrivit analizei, vinul moldovenesc are un avantaj important deoarece Suedia depinde aproape integral de importuri pentru această categorie de produse. Un rol esențial îl joacă și Systembolaget, monopolul de stat suedez pentru comercializarea cu amănuntul a băuturilor alcoolice, care include produsele ecologice în oferta sa și organizează proceduri de achiziție.

„Pe lângă vinuri, producătorii moldoveni ar putea valorifica cererea pentru ceaiuri, plante medicinale, uleiuri esențiale și ingrediente ecologice destinate industriei alimentare suedeze. Accesul pe această piață presupune însă respectarea unor standarde stricte de calitate, certificare, trasabilitate și ambalare. Consumatorii suedezi acordă o importanță deosebită originii produselor, ingredientelor naturale și raportului dintre preț și calitate”, susține economisitul Iurie Rija.

„Suedia ne oferă un exemplu valoros despre cum agricultura performantă poate merge mână în mână cu protejarea mediului și utilizarea responsabilă a resurselor naturale. Pentru Republica Moldova, această experiență reprezintă o oportunitate de a prelua bune practici, de a dezvolta agricultura ecologică și de a identifica noi piețe de export. Important este să transformăm cunoștințele acumulate în soluții concrete pentru fermierii moldoveni, astfel încât sustenabilitatea să devină nu doar o responsabilitate, ci și un avantaj economic”, a declarat Iurie Rija, în contextul vizitei de studiu or