(SONDAJ) Publicitatea și granturile, scăparea instituțiilor mass-media din Republica Moldova. De unde mai vin bani

În anul 2021, principala sursă de finanțare a instituțiilor mass-media a fost publicitatea, circa 82% arată datele unui studiu lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent care scoate la iveală problemele cu care se confruntă mass-media. A doua, dar și cea mai frecvent menționată sursă de venit sunt granturile, ceea ce constituie 46%, scrie Realitatea.md.

În același timp, circa o treime dintre respondenți au relatat despre finanțarea instituțiilor lor din următoarele surse: contribuții ale fondatorilor și membrilor instituției, abonamente ale cititorilor (inclusiv patreon) și producții media.

În cadrul sondajului, respondenții care au indicat că instituțiile lor au ca sursă de venit publicitatea au fost îndemnați să indice cota acestei surse în totalul venit al instituției. În cazul a circa un sfert dintre respondenți, cota veniturilor din publicitate depășește 81% din total venituri.
În proporție de 40% s-a relatat că veniturile din publicitate reprezintă până la un sfert din total venituri. Aproximativ 13% dintre participanți susțin că venitul generat din publicitate constituie între 51-80% din total venituri ale instituțiilor în care activează.

Cei care au indicat granturile ca sursă de venit, în cazul a circa 46% dintre instituții resursele financiare din granturi constituie peste 81% din total venituri. Pentru 20% de instituții granturile asigură între 51-80% din total venituri. Totodată, în fiecare a treia instituție până la 50% din venituri sunt generate din granturi.

În același timp, majoritatea respondenților consideră că instituțiile mass-media ale acestora sunt în mare parte asigurate cu mobilier de birou – 78%, tehnică de birou – 69% și echipament audio – 51%.

Aproximativ câte o treime susțin că instituțiile lor sunt asigurate în mică măsură cu echipament video și audio. În proporții de circa 28- 30% s-a relatat despre lipsa echipamentului pentru regie și echipamentului de lumini.

Cei mai mulți respondenți – circa două treimi – susțin că în ultimele 12 luni veniturile obținute au acoperit parțial cheltuielile instituțiilor în care activează. Circa 13% au spus că veniturilor instituțiilor lor au depășit cheltuielile. Aproximativ fiecare al cincilea respondent menționează că veniturile obținute în ultimul an nu au acoperit deloc cheltuielile. În puține cazuri s-a relatat că veniturile obținute în ultimele 12 luni au acoperit și au depășit cheltuielile.

De asemenea, respondenții au menționat următoarele surse de finanțare ale instituțiilor în care activează: granturi și proiecte de finanțare donații și contracte pentru plasarea publicității, prestări servicii, implicarea în proiecte naționale și raionale prin colaborarea cu autoritățile administrației publice locale și centrale; abonamente ale cititorilor, finanțări din bugetul statului, sponsorizări, parteneriate cu organizațiile internaționale.

În urma sondajului, respondenții au comentat că veniturile obținute nu întotdeauna acoperă cheltuielile instituției. Pentru a face față provocărilor financiare, instituțiile se implică în mai multe proiecte în paralel, investesc resursele proprii și încearcă să-și diversifice sursele de finanțare.

Sondajul a fost elaborat de compania Magenta Consulting pentru Centrul pentru Jurnalism Independent, cu scopul de a determina dificultățile cu care se confruntă sectorul mass-media din Republica Moldova, precum și necesitățile acestuia. În cadrul studiului au fost realizate: un sondaj online la care au participat 76 de instituții mass-media, 30 de interviuri în profunzime, cercetare de birou și analiza conținutului principalelor buletine de știri a posturilor de televiziune.

#CJI #Magenta Consulting #mass media #finanțare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oferta de listare la Bursa de Valori Bucureşti a furnizorului de gaze naturale şi electricitate Premier Energy (sub simbolul PE) a atras în cele trei zile cu discount de 5% subscrieri de aproximativ 1 miliard de lei (200 mil. euro), arată datele analizate de ZF.

Micii investitori au subscris 47 milioane de acţiuni PE, adică de aproape şapte ori peste cât au ei alocat pentru o companie care este evaluată în prospectul de listare la un multiplu P/E (raport capitalizare/preţ cu rezultatele pe 2023) cuprins între 6 şi 7. Numărul de ordine în trei zile este de 12.325. Un investitor poate avea unu sau mai multe ordine alocate.

“Ne-am tot întrebat când vom mai avea un IPO precum Hidroelectrica la Bursa de Valori, ceva cu adevărat electrizant şi de calibru. Este aici, tot din energie verde, pentru un campion naţional şi regional. Şi tot investitorii retail sunt cei care arată din nou ce forţă redutabilă pot fi pe piaţa noastră de capital”, potrivit Departamentului de Equity Research al TradeVille, cel mai mare broker de retail la BVB.

Oferta a început miercuri, 8 mai, şi este programată a se încheia pe 15 mai şi constă în vânzarea a circa 36 milioane de acţiuni PE, în principal prin majorare de capital cu acţiuni noi, la care se adaugă şi vânzări din partea unicului acţionar, fondul ceh de investiţii EMMA Holding. Numărul de acţiuni poate fi majorat cu 20%.

Investitorii de retail au avut un discount de subscriere de 5% în primele zile, care se aplică la preţul final al ofertei. Cel din urmă va fi decis de companie alături de brokeri pe baza feedback-ului din partea marilor investitori.

Astfel, în sistemul Bursei de Valori Bucureşti au fost introduse ordine pentru achiziţia a 47 milioane de acţiuni la preţul de 21,5 lei la care investitorii de retail pot subscrie. Cu alte cuvinte retailul a subscris până acum cu 30% peste întreaga ofertă.

Micii investitori au alocate 7,2 milioane de acţiuni – în scenariul standard care nu presupune supliementarea tranzacţiei, opţiune care are şanse de a se materializa dat fiind interesul pe această tranşă- reprezentând 20% din toată oferta. Restul de 80% sunt alocate investitorilor instituţionali.