Visa să devină pilot militar, dar a creat cel mai mare lanţ de bijuterii din România. Cum a devenit antreprenor

Pentru că a realizat că nu poate să devină pilot militar, Florin Enache a părăsit armata şi a intrat în afaceri, deschizând un magazin de bijuterii fără să înţeleagă această piaţă, ci doar simţind la vremea respectivă o nevoie şi un vid enorm pe acest segment de piaţă. La început nu s-a gândit niciodată că Teilor va ajunge cel mai mare lanţ de bijuterii din România şi că acum va începe expansiunea internaţională. Într-un interviu pentru ZF, Florin Enache a declarat că, cel mai bun sfat pe care l-a primit în business a fost acela de a separa acţionarul de managementul executiv, ceea ce şi face în acest moment. De asemenea, în următorii cinci ani planifică să deschidă 10-12 magazine noi.

Chiar dacă a terminat liceul militar, din cauza unei probleme la coloana vertebrală Florin Enache a decis să-și urmeze studiile la o universitate cu profil economic. Imediat după absolvirea facultății, în 1999 a deschis primul magazin de bijuterii pe strada Teilor, de unde vine și numele businessului.

„După terminarea liceului, am dorit să devin pilot militar şi am avut o problemă la coloană, am fost şi operat şi nu m-au acceptat la Boboc. Şi mi-am spus că dacă nu o să devin pilot militar, probabil o să-mi încerc şansa în altă parte şi m-am întors la viaţa civilă. Am terminat o facultate de profil economic, iar după absolvirea facultăţii, am deschis acest magazin, neînţelegând sub nicio formă piaţa de bijuterii. Am simţit la vremea respectivă o nevoie şi un vid enorm de bijuterii pe piaţă, pentru că în perioada comunistă cred că erau interzise. La vremea respectivă, businessul era un magazinaş care nu depăşea 15 metri pătraţi. Îmi amintesc că mă uitam pe geam şi în faţă era indicatorul pe care scria Strada Teilor şi mi-a venit o revelaţie referitoare la nume – pentru a face magazinul mai uşor de găsit de clienţii din Piteşti. Aşa a şi fost.”

Expansiunea brandului Teilor a început în anul 2008-2010, atunci au deschis câteva magazine în afara județului Argeș. Astfel, au fost deschise magazine la Sibiu, Craiova, iar în 2013 a ajuns și la Băneasa.

Fiecare magazin nou înseamnă investiții noi. Potrivit lui Florin Enache suma investițiilor depinde de suprafața magazinului.

„Investiţia medie cu un magazin cu stoc de marfă depinde de suprafaţă. Între 800 şi 1,4 milioane de euro/magazin. Asta înseamnă că ducem între 10 şi 16 milioane de euro pe an, doar în dezvoltare. În următorii 5 ani avem ca obiectiv încă 10, 12 magazine noi.”

#teilor #magazin #bijuterii #Investiții #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.