Statul cheamă diaspora acasă. ODIMM oferă bani pentru lansarea afacerilor prin programul PARE 1+!

Ministerul Economiei, prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), va oferi în anul curent un suport financiar în valoare de circa 140 milioane lei mediului de afaceri. Dintre acestea, 85 milioane lei vor fi alocate direct antreprenorilor prin intermediul a 6 programe de stat existente, extinse și prin intermediul a 5 programe noi în proces de dezvoltare. Alte 15 milioane lei vor fi direcționate către majorarea fondului de garantare a creditelor.

Astfel, pentru programul „PARE 1+1”, în anul 2022, din bugetul de stat, vor alocate 30 de milioane de lei. De asemenea, în acest an va fi lansat și subprogramul „PARE 1+2”.

Programul de Atragere a Remitențelor în Economie (PARE 1+1) este un program destinat emigranților. Persoanele interesate au șansă să revină din străinătate și să inițieze o afacere. Pot reveni cu experiența acumulată pentru a investi în dezvoltarea lor, dar și a economiei.

În ultimele două luni, ODIMM a finanțat 297 proiecte investiționale în sumă totală de 61 milioane lei.

#pare 1+1 #diaspora #odimm #finanțare #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul total al mărfurilor tranzitate prin porturile Republicii Moldova în primul semestru al anului 2025 a atins un nivelul de 1.075.032 tone, potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija. Exporturile au dominat structura tranzacțiilor, cu 54% din total (576.936 tone), în timp ce importurile au reprezentat 46% (498.097 tone).

structură evidențiază orientarea economiei moldovenești către piețele externe, cu accent pe exportul de produse agricole – floarea-soarelui, grâu și porumb fiind în topul mărfurilor exportate, cu ponderi de 34%, 34% și 19% respectiv.

Portul Ungheni se detașează net ca principal hub logistic al țării, procesând 792.726 tone – echivalentul a 74% din traficul total. Acesta a avut o activitate intensă atât la export (443.878 tone), cât și la import (348.848 tone). În schimb, portul Giurgiulești a înregistrat un trafic total de 282.306 tone, cu un ușor avans al importurilor (53%) față de exporturi (47%).

Din punct de vedere al lunilor, martie a fost perioada cu cel mai mare volum de marfă (224.289 tone), cel mai probabil ca urmare a pregătirilor pentru sezonul agricol. În iunie s-a înregistrat cel mai mic volum (108.841 tone), iar datele pentru iulie (2.559 tone) sunt parțiale.

Pe partea de importuri, materialele de construcții și resursele energetice conduc clasamentul. Pietrișul reprezintă 31% din totalul importurilor (155.032 tone), urmat de motorină (18%), îngrășăminte (15%) și cărbune (14%). Ungheni este principalul punct de intrare pentru carburanți, îngrășăminte și cărbune, în timp ce Giurgiulești se specializează în materiale de construcții precum pietrișul, sarea și soda.

Analiza evidențiază o corelație clară între exportul agricol și importul de resurse necesare pentru susținerea acestuia – precum îngrășămintele și combustibilul – ceea ce subliniază interdependențele critice ale economiei moldovenești.

În concluzie, Rija susține că portul Ungheni joacă un rol cheie în fluxurile comerciale ale țării, în timp ce Giurgiulești oferă o alternativă strategică, în special prin accesul la rutele fluviale. Investițiile în infrastructura acestor porturi și în eficientizarea lanțurilor logistice sunt esențiale pentru dezvoltarea economică durabilă și integrarea Moldovei în rețelele comerciale internaționale.