Biroul Politici de Reintegrarea: Accentuăm necesitatea revenirii la situația de până la pandemie

Chișinăul accentuează necesitatea revenirii la situația de până la pandemie în ceea ce ține de prevederile așa-numitului pachet Berlin plus. Ulterior ar urma avansarea proceselor, cu păstrarea tuturor formatelor de dialog active, inclusiv planificarea în perioada apropiată a vizitei mediatorilor și a observatorilor în Republica Moldova și apoi organizarea unei potențiale runde a formatului de negocieri 5+2.Subiectele au fost abordate în cadrul unor consultări în format online a vicepremierului pentru Reintegrare, Olga Cebotari, și reprezentantul special al președinției în exercițiu a OSCE pentru reglementarea transnistreană, Thomas Mayr-Harting.

Discuțiile purtate între cei doi oficiali s-au axat preponderent pe dinamica și pe esența dialogului dintre Chișinău și Tiraspol, fiind evidențiat că în anul curent s-au desfășurat deja două întrevederi la nivelul reprezentanților politici. De asemenea, au avut loc șase ședințe ale grupurilor de lucru sectoriale. A fost menționată necesitatea deblocării activităților pe platforma Comisiei Unificate de Control întru soluționarea celor mai acute probleme din Zona de Securitate, scrie realitatea.md.

Viceprim-ministra a reamintit că implementarea măsurilor de combatere eficientă a infecției cu coronavirus pe ambele maluri ale Nistrului este o prioritate în acest an și a menționat că, la inițiativa părții moldovenești, împreună cu OMS, au fost organizate două ședințe la nivelul experților în domeniul sănătății. Totodată, o parte din dozele de vaccin livrate pentru Republica Moldova sunt transferate spitalelor și centrelor de sănătate din regiune.

Subiectelor din sectorul transportului auto le-a fost dedicată o atenție distinctă, fiind indicată dinamica interacțiunii între experții de profil. Au fost abordate măsurile și eforturile întreprinse pentru a eficientiza și a asigura funcționalitatea punctelor de înmatriculare a mijloacelor de transport din orașele Tiraspol și Râbnița, precum și evoluțiile marcate în organizarea campaniei de informare a cetățenilor din regiunea transnistreană cu privire la regulile de participare în traficul rutier internațional.

S-a reiterat și faptul că respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană și restabilirea liberei circulații în și dinspre raioanele de est ale țării sunt dosare primordiale pentru Guvernul Republicii Moldova și s-a îndemnat mobilizarea eforturilor sub egida OSCE în vederea revenirii situației în albia standardelor internaționale în vigoare.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.