Criză de forță de muncă în România. Moldovenii sunt așteptați să treacă Prutul

Guvernul de la București a aprobat proiectul de hotărâre care stabileşte numărul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă la 100.000 de persoane pentru anul acesta, informează Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS), potrivit Agerpres. Numărul este dublu faţă de anul trecut.

Cei 100.000 de muncitori vor acoperi deficitul de forţă de muncă înregistrat în domenii precum construcţiile de clădiri, de drumuri, transporturi rutiere, restaurante, hoteluri, panificaţie şi altele, potrivit comunicatului. Numărul este dublu comparativ cu anul precedent. Pentru anul 2021, iniţial a fost stabilit un contingent de 25.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, care a fost suplimentat ulterior la 50.000 de persoane, printr-o nouă hotărâre de Guvern.

Conform Ministerului Muncii din România, informaţiile înregistrate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, în perioada ianuarie – august 2021, un număr de 264.983 de locuri de muncă erau vacante, 50.924 dintre acestea fiind declarate neocupate în mod repetat de angajatori.

Între timp, pentru a diminua din deficitul de forță de muncă, Parlamentul a decis că angajatorii sunt exceptați de la obligația obținerii avizului de angajare în cazul angajării cetățenilor din Republica Moldova, Ucraina și Republica Serbia, cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic. Drept urmare, cetățenii acest state, care doresc să intre pe teritoriul României în scopul desfășurării de activități lucrative, pot solicita viza de lungă ședere pentru angajare în muncă fără a fi necesară prezentarea copiei avizului de angajare. Până la data de 9 octombrie 2021, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări au fost eliberate, în total, 33.696 avize de angajare/detașare, iar din contingentul de 50.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2021 au fost eliberate 28.120 avize de angajare/detașare. La sfârșitul lunii septembrie 2021, Inspectoratul General pentru Imigrări, avea înregistrate un număr de 5.171 de solicitări pentru eliberarea avizelor de angajare pentru anul în curs.

Prin comparație, potrivit informațiilor furnizate de către aceeași instituție, în cursul anului 2020 au fost eliberate, în total, 27.450 avize de angajare/detașare, iar din contingentul de 30.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2020 au fost eliberate 22.304 avize de angajare/detașare, (cu aproximativ 7.000 mai puțin față de anul 2019). Conform datelor comunicate de Inspecția Muncii, numărul de contracte de muncă nou înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene sau state membre ale Spațiului Economic European, respectiv ai Confederației Elvețiene, în perioada de referință 01.01.2021-12.10.2021, a fost de 36.265. Pentru comparație, numărul de contracte de muncă nou înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni străini non UE, SEE sau Confederația Elvețiană, în anul 2020 a fost de 25.683, iar în anul 2019 de 28.954.

#straini #locuri de munca #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul comercial dintre SUA și China escaladează din nou. Ministerul Finanțelor din China a anunțat majorarea tarifelor vamale pentru importurile din Statele Unite de la 84% la 125%, ca răspuns la ultimele măsuri agresive impuse de Washington. Într-un mesaj cu subînțeles clar, autoritățile chineze au transmis că nu vor mai răspunde provocărilor viitoare venite din partea fostului președinte Donald Trump, notează The Wall Street Journal.

„Într-un război al tarifelor nu există învingători”, a declarat președintele Xi Jinping într-o întâlnire cu premierul Spaniei, Pedro Sánchez. Xi a subliniat că China se bazează pe forțele proprii și nu se teme de presiuni incorecte, iar în același timp a făcut apel la cooperare cu Uniunea Europeană pentru a combate „intimidarea unilaterală”.

Noua taxă de 125% impusă de Beijing vine ca replică directă la anunțul administrației Trump, care a crescut la rândul său tarifele pentru importurile din China până la 145%, adăugând 125% peste un tarif inițial de 20%. Justificarea americană: lipsa de reacție a Beijingului în combaterea traficului internațional cu fentanil.

Între timp, Trump a amânat pentru 90 de zile aplicarea unor taxe majorate pentru alte țări, însă un nou tarif general de 10% pentru toate importurile a intrat deja în vigoare, iar tarifele de 25% pentru oțelul, aluminiul și autoturismele provenite din Canada și Mexic au fost păstrate.

În 2024, comerțul bilateral dintre SUA și China a însumat 582 miliarde de dolari, China furnizând 13% din totalul importurilor americane. Însă, potrivit The Wall Street Journal, conflictul comercial deja își face simțite efectele: companiile americane anulează comenzi, iar furnizorii chinezi trimit muncitorii în concedii forțate.

Printre cei afectați se numără și Arlen Nerkessyan, importator de echipamente de bucătărie din California, care a declarat că și-a anulat ultima comandă, dar prea târziu: „Dacă nu se încheie acest război, acesta va fi ultimul meu import din China”. El spune că, pentru a supraviețui, va fi nevoit să concedieze majoritatea celor nouă angajați ai săi și să reducă drastic cheltuielile.

Bloomberg notează că și Amazon a suspendat comenzi pentru șezlonguri, scutere, aparate de aer condiționat și alte produse fabricate în China și Asia, în urma anunțului de pe 2 aprilie privind noile tarife.

Escaladarea rapidă a conflictului comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii ar putea avea efecte globale masive, afectând lanțurile de aprovizionare și accelerând procesul de decuplare economică între SUA și China.