Premieră în Europa! Pentru prima dată s-au vândut mai multe mașini hibride decât diesel

Vânzările de maşini hibride cu autoîncărcare, care funcţionează atât cu motor cu combustie internă, cât şi cu baterii, le-au depăşit pentru prima dată pe cele diesel în Europa în 2021, deşi cu doar 48 de vehicule, arată datele publicate miercuri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), transmite Reuters.

O maşină din 11 vândute a fost alimentată cu baterii, adică aproape 880.000 de vehicule, conform ACEA.

Un total de 1,9 milioane de maşini hibride cu autoîncărcare au fost înmatriculate anul trecut în UE, un avans semnificativ faţă de 1,1 milioane în 2020. Înmatriculările de vehicule diesel, care de la scandalul emisiilor din 2015 s-au prăbuşit, au scăzut cu o treime în 2021, la 1.901.191 unităţi, faţă de 2,77 milioane în 2020.

Subvenţiile guvernamentale pentru achiziţionarea de vehicule cu emisii scăzute sau zero, ca parte a programelor de redresare în urma pandemiei, au stimulat vânzările de vehicule hibride plug-in şi complet electrice.

În 2021, vânzările de vehicule complet electrice au urcat cu 63,1%, la aproape 878.500 unităţi, în timp ce livrările de vehicule hibride plug-in au crescut cu 70,7%, la aproape 867.100 unităţi.

În 2021, vehiculele pe benzină au reprezentat 40% din noile înmatriculări, faţă de 48% în 2020, scrie Agerpres.

Înmatriculările de autoturisme noi în Europa au înregistrat un declin de 1,5% în 2021, depăşind precedentul nivel scăzut record din 2020.

Datele statistice sunt valabile pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Marea Britanie şi ţările din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA), respectiv Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

În sectorul auto din UE sunt 12,6 milioane de angajaţi (direct şi indirect), reprezentând 6,6% din toate locurile de muncă din blocul comunitar. De asemenea, 11,6% din locurile de muncă din industria UE – aproximativ 3,5 milioane – sunt în sectorul auto, conform datelor ACEA.

#masini hibride #disel #vanzari #premiera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.