Cruda realitate loveşte Europa în faţă: fără gaze ruseşti nu se poate. Germania caută cu disperare alternative

Ţări bogate în energie de la Qatar la Azerbaidjan au promis livrări de urgenţă de gaze către Europa, însă continentul realizează foarte repede că nu poate înlocui cel mai mare furnizor al său, Rusia, scrie Bloomberg.

Pentru a diminua riscul unei perturbări a livrărilor de gaze ruseşti în contextul crizei din Ucraina, europenii discută cu producători importanţi, căutând parteneriate sau chiar potenţiale schimburi de combustibili cu Asia. Încărcăturile de GNL sosite recent, ca şi vremea blândă, au contribuit la diminuarea temerilor privind criza de energie, însă Europa se bazează pe Rusia pentru mai mult de o treime din gazele folosite, iar obţinerea acestora din alte părţi ar putea propaga criza către alte regiuni.

„Europa nu are nicio alternativă la gazele ruseşti“, arată Ron Smith, analist la BCS.
Volumul de gaze de care UE are nevoie nu poate fi înlocuit de niciun furnizor unilateral fără a perturba livrările către alte regiuni, a declarat ministrul energiei din Qatar, Saad Al-Kaabi. Prioritatea ţării sale este de a acoperi nevoile clienţilor existenţi mai întâi. Garantarea securităţii energetice a Europei ar necesita un efort colectiv din partea unui număr de furnizori diferiţi, potrivit oficialului.

SUA au fost cel mai mare furnizor de GNL pentru Europa luna trecută şi, împreună cu alte ţări, au ajutat la înlocuirea într-o anumită măsură a gazelor ruseşti în ianuarie, însă acest lucru nu este garantat să dureze. Asia este de obicei cea mai profitabilă regiune pentru livrările de GNL.

Pe radarul UE este şi Azerbaidjanul, însă Elin Suleymanov, ambasadorul ţării în UK, declara recent că volumele din această ţară nu sunt egale cu cele ruseşti.

Ideea că gazele ruseşti pot fi înlocuite cu GNL este greşită, susţine Ron Smith. „Este fizic imposibil, nu există suficient GNL pe lume pentru a face acest lucru“.

Pentru eventualitatea ca importurile din Rusia să fie perturbare de tensiunile din Ucraina, Germania a început să caute furnizori alternativi de gaze, potrivit Euractiv.

Gazele acoperă peste 25% din consumul de energie al ţării, acestea fiind importante în întregime din Norvegia şi Rusia.
Într-o inversare de poziţie, Berlinul analizează acum posibile importuri de GNL din SUA, Qatar şi alţi furnizori.

Totuşi, importurile „ar necesita infrastructură adecvată“, neexistând în prezent terminale pentru acestea în Germania, a declarat Robert Habeck, vice-cancelarul german.

În acest context, cancelarul german Olaf Scholz a anunţat că susţine planurile de construire a unuia sau mai multe terminale GNL în ţara sa, notează Reuters.

Germania ar putea importa GNL din Belgia (un terminal), Franţa (patru), Lituania (unu), Olanda (unu) şi Polonia (unu), conform Euractiv.

Poziţia Germaniei s-a schimbat în condiţiile în care stocurile de gaze au atins minime record, iar Gazprom pare să ezite să-şi umple capacitatea de stocare.

#aprovizionare #gaze #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.