Doi ani de la includerea rutei oenoturistice „Drumul Vinului” în Ruta Culturală Europeană. Vizite de rang înalt

03 Feb. 2022, 17:10
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
03 Feb. 2022, 17:10 // Actual //  MD Bani

Republica Moldova se remarcă prin realizări noi în domeniul oenoturistic! La doi ani de când traseele vinicole din „Drumul Vinului Moldovei” fost incluse în Ruta Culturală Europeană a viței-de-vie și a vinului „Iter Vitis”, parte din Programul Rutei Culturale a Consiliului Europei, itinerarele vinicole unice ale țării noastre au obținut un șir de distincții și aprecieri. Succesele înregistrate au determinat reprezentanții „Iter Vitis” și cei ai Consiliului Europei să efectueze o vizită în țara noastră.

La invitația Asociației Naționale pentru Turism Receptor și Intern din Moldova (ANTRIM), Stefano Dominioni, directorul Institutului European al Rutelor Culturale și Emanuela Panke, președinta federației „Iter Vitis”, au avut întrevederi cu ministrul Culturii, reprezentanți ai Oficiului Național al Viei și Vinului și vinificatori. Aceștia au vizitat un șir de trasee turistice din țară, pentru a valorifica potențialul cultural și a identifica noi oportunități de sporire a notorietății traseelor oenoturistice.

Stefano Dominioni, directorul Institutul European al Rutelor Culturale, Consiliul Europei: „Moldova este un stat membru al Consiliului Europei de mai mult timp, având o poziție ce impune stabilitate în activități și democrație. Cultura, la fel, este un aspect important, deoarece este cheia pentru crearea unei identitatăți proprii. Vinul Moldovei este un simbol al identității europene, erijat de o vastă cultură, un patrimoniu vitivinicol valoros cultivat de-a lungul secolelor. Mărturie sunt beciurile vechi, cultura populară a vinului, dar și soiurile autohtone care oferă calitate și recunoaștere internațională. Grație oportunității de descoperire a patrimoniului cultural, a gastronomiei, vieții rurale dar și a ospitalității moldovenilor, „Drumul Vinului” devine un produs competitiv, care va contribui la păstrarea biodiversității și a autenticității ofertei turistice. Iar certificarea Consiliului Europei conferă excelență și ralierea la valorile fundamentale ale societății moderne.”

Emanuela Panke, președinta Federației „Iter Vitis”: „Afilierea „Drumului Vinului” la rețeaua europeană de rute culturale este un succes al industriei oenoturistice din Moldova, care se bucură de notorietate. Patrimoniul milenar în vinificație, unicitatea galeriilor subterane și autenticitatea vinurilor constituie atuurile acestui produs turistic oferit de Moldova, pe care vom continua să-l promovăm turiștilor în căutare de noi descoperiri oenoturistice, prin intermediul rețelei „Iter Vitis”.”

În cadrul întrevederii desfășurate la Ministerul Culturii, oficialii au realizat un schimb de opinii privind participarea Republicii Moldova la inițiativele susținute de Consiliul Europei pe dimensiunile: cultură, patrimoniu și turism cultural. În acest context, s-a discutat oportunitatea Moldovei de a adera la Programul de rute culturale al Consiliului Europei.

Cu această ocazie, ministrul  și-a exprimat aprecierea pentru sprijinul acordat țării noastre de către Institutul European al Rutelor, prin includerea Moldovei în rețeaua pan-europeană de rute și experiențe turistice dedicate vinului –  „Iter Vitis –  les chemins de la vigne.”

Pentru că tradițiile milenare în vinificație sunt parte importantă a identității noastre, delegația internațională a avut o întrevedere și cu alți reprezentanți ai Ministerului Culturii, pentru a pune în valoare oportunitățile itinerarelor oenoturistice.

Sergiu Prodan, ministrul Culturii: „Am menționat că obiectivul de dezvoltare a noilor produse turistice, integrarea ofertei turistice naționale în circuitele rutelor culturale europene și consolidarea capacităților resurselor umane și a comunităților locale de a dezvolta activități de turism rural, istorico-cultural și gastronomic sunt esențiale  pentru poziționarea Republicii Moldova ca destinație turistică. Aderarea Republicii Moldova la Acordul parțial extins privind itinerarele culturale va contribui la crearea și diversificarea identității noastre în cadrul dezvoltării turismului cultural durabil, pe care se sprijină cunoștințele, competențele locale și bunurile patrimoniului cultural local. ”

Rețeaua pan-europeană de rute și experiențe turistice dedicate vinului – „Iter Vitis – Les Chemins de la Vigne” integrează patrimoniul vitivinicol din 18 state și are drept scop promovarea călătoriilor oeno-culturale, a valorilor globale, a diversității și a dialogului intercultural.

Totodată, în urma vizitei oficialilor, Diana Lazăr, expertă în industria turismulu, a fost desemnată ambasadoare a Rutei culturale „Iter Vitis” în Moldova, în semn de înaltă apreciere pentru eforturile, contribuția și diseminarea bunelor practici în acest domeniu.

Turismul oeno-gastronomic – locomotivă de promovare și dezvoltare a ofertei turismului receptor.

La nivel național, „Drumul Vinului Moldovei” cuprinde 7 itinerare vinicole și gastronomice unice, 30 de vinării, crame, vinoteci, zeci de evenimente și experiențe cultural-turistice, istorice și gastronomice.

Valentina Ceban, consultantă în Turism, Activitatea de Susținere a Competitivității în Industria Ușoară și cea a Turismului, un proiect USAID EDGE Buy-in Moldova: „USAID susține de peste opt ani dezvoltarea industriei turismului ca factor de dezvoltare regional și de reziliență economică, de valorificare a patrimoniului național și de incluziune socială. Promovarea imaginii Republicii Moldova drept destinație turistică determină o serie de beneficii pentru țară: creează noi locuri de muncă și oportunități de afacere pentru localnici.”

Natalia Țurcanu, directoarea executivă a Asociației Naționale pentru Turism Receptor și Intern din Moldova (ANTRIM): „Ne bucurăm că în ultimii doi ani am reușit nu doar să dezvoltăm ruta culturală „Drumul Vinului Moldovei”, dar și să obținem locuri de frunte la competițiile internaționale. În cadrul concursului organizat de Rețeaua Europeană Turism, în anul 2020 ruta „Drumul Vinului Moldovei” a obținut locul doi și a fost premiată la categoria „Destinație Turistică Culturală Durabilă în 2020”. Iar anul trecut, vinăria „Château Vartely”, un punct turistic de atracție din cadrul „Drumul Vinului Moldovei”, a fost desemnată câștigătoarea categoriei „Cea mai originală practică în oenoturism”. ”

Pentru perioada următoare, ANTRIM, în parteneriat cu Oficiul Național al Viei și Vinului își propun dezvoltarea itinerarului „Drumul Vinului Moldovei”, promovarea acestuia la nivel internațional, interconectarea regională și globală cu alte trasee turistice în conformitate cu rezoluțiile Consiliului Europei.

Elizaveta Breahnă , directoarea Oficiului Național al Viei și Vinului: „Turismul vitivinicol este în centrul ofertei unice de țară, care ne diferențiază pe plan global și grație căruia Moldova poate să atragă turiștii din proximitate, dar și din cele 63 de state în care sunt exportate vinurile noastre. „Drumul Vinului Moldovei” este primul traseu turistic național care a integrat rutele cultural-turistice ale Consiliului Europei și reprezintă o confirmare a potențialului nostru vitivinicol, dar și o afirmare a succeselor înregistrate de industria vitivinicolă, în sinergie cu industria turismului, ale căror principii de dezvoltare sunt similare Republicii Moldova.”

La nivel național, „Drumul Vinului Moldovei” are o lungime 1560 kilometri de circuite, care trec prin cele trei regiuni viticole cu Indicație Geografică Protejată, fiind marcat cu 450 de indicatoare rutiere turistice.

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.