Paradox în mintea moldovenilor! Optează pentru aderarea la UE, dar cred că majoritatea exporturilor ajung în Rusia

Dacă duminica viitoare s-ar organiza un referendum cu privire la aderarea la UE, jumătate dintre moldoveni ar vota pentru aderarea la blocul comunitar, arată datele sondajului realizat de către Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ioan I.C.Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) și IDIS „Viitorul”.

În același timp, 41,5% dintre respondenți ar vota pentru aderarea la Uniunea Euroasiatică. Însă dacă ar fi să aleagă dintre UE și Uniunea Euroasiatică, 46,2% dintre cei chestionați ar opta pentru comunitatea europeană, iar 32% pentru Uniunea Vamală.

Întrebați în ce țară sunt exportate produsele și mărfurile moldovenești, respondenții au spus că 38,7% ajung în Federația Rusă, 17,2% în România și 5,1% în UE.

La capitolul ajutor, 33,2% dintre moldovenii întrebați au spus că cel mai mult o face România urmată de UE – 17,6% și Rusia – 15,3%.

Barometrul „Republica Moldova și România în tumultul crizelor regionale” a fost realizat pe un eșantion de 1134 de persoane în perioada 25 ianuarie – 5 februarie cu marjă de eroare de plus, minus 2,8%.

#Uniunea Vamală #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.