Paradox în mintea moldovenilor! Optează pentru aderarea la UE, dar cred că majoritatea exporturilor ajung în Rusia

Dacă duminica viitoare s-ar organiza un referendum cu privire la aderarea la UE, jumătate dintre moldoveni ar vota pentru aderarea la blocul comunitar, arată datele sondajului realizat de către Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ioan I.C.Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) și IDIS „Viitorul”.

În același timp, 41,5% dintre respondenți ar vota pentru aderarea la Uniunea Euroasiatică. Însă dacă ar fi să aleagă dintre UE și Uniunea Euroasiatică, 46,2% dintre cei chestionați ar opta pentru comunitatea europeană, iar 32% pentru Uniunea Vamală.

Întrebați în ce țară sunt exportate produsele și mărfurile moldovenești, respondenții au spus că 38,7% ajung în Federația Rusă, 17,2% în România și 5,1% în UE.

La capitolul ajutor, 33,2% dintre moldovenii întrebați au spus că cel mai mult o face România urmată de UE – 17,6% și Rusia – 15,3%.

Barometrul „Republica Moldova și România în tumultul crizelor regionale” a fost realizat pe un eșantion de 1134 de persoane în perioada 25 ianuarie – 5 februarie cu marjă de eroare de plus, minus 2,8%.

#Uniunea Vamală #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#dominatie #banci centrale #euro #dolar