Tarife de roaming mai mici între Republica Moldova și România. Cu cât vor fi reduse

Tarifele de roaming dintre Republica Moldova și România vor fi reduse. În acest sens, Guvernul a aprobat astăzi inițierea negocierilor și semnarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming internațional și a celor de apeluri internaționale între cele două state.

Acordul stabilește prețuri mai accesibile pentru serviciile de roaming, achitate de utilizatorii ce călătoresc în cele două state, precum și pentru apeluri internaționale ordinare între Republica Moldova și România.

Astfel, utilizatorii vor putea beneficia de mai multe măsuri de reglementare, după cum urmează:

pentru apelurile efectuate în roaming din România în Republica Moldova, tarifele vor scădea de cel puțin 10 ori;
pentru apelurile primite în roaming în România din Republica Moldova nu va fi perceput tarif;
pentru serviciile Internet utilizat în roaming în România, tarifele vor scădea de cel puțin 5 ori.

În funcție de pachetele de care beneficiază abonații din Republica Moldova, diminuarea tarifelor poate fi și mai mare.

„Punerea în aplicare a Acordului va contribui la creșterea volumului serviciilor consumate de către utilizatorii, care anterior nu le foloseau din cauza prețului considerat excesiv. De asemenea, va spori afacerile și turismul, precum și comunicarea între cetățenii Republicii Moldova și României.”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Documentul prevede reducerea tarifelor de furnizare, pe piața cu amănuntul, a serviciilor de roaming internațional și a celor pentru apeluri internaționale între cele două state se va efectua în termen de cel mult 3 luni de la data intrării în vigoare a Acordului.

România reprezintă principala țară în care utilizatorii moldoveni consumă servicii de roaming, aproximativ de două ori mai mult decât volumul de roaming în Ucraina, cea de-a doua după importanță destinație pentru servicii de roaming. În rețelele din România, de către utilizatorii din Republica Moldova, sunt consumate aproximativ jumătate din toate serviciile de roaming consumate în cadrul călătoriilor în Uniunea Europeană.

#Roaming #Republica Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna