Gigantul Gazprom cutremură Chișinăul. Spînu: Vor ca auditul datoriei să fie făcut de Moldovagaz

Gazprom și-ar dori ca auditul datoriei să fie făcut tot de Moldovagaz. Or, acest lucru contravine protocolului semnat la Sankt Petersburg, a comentat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu acuzațiile Gazpromului care a spus că nu se ia în calcul și opinia părții ruse cu privire la selectarea companiei de audit.

Probabil că Gazprom își dorește ca auditul datoriei să fie făcut de Moldovagaz, însă în protocol scrie foarte clar că auditul este făcut de partea moldovenească care înseamnă Guvernul Republicii Moldova și Agenția Proprietății Publice. Or, acea datorie pe care o pretinde Gazprom de la Moldovagaz nu poate fi auditată de compania care este datoare. Este nevoie de acel audit independent. Probabil aici este disensiunea. Noi vom continua să discutăm și să ajungem la ceea ce am convenit în octombrie”, a explica Spînu.

Ministrul a adăugat că Republica Moldova este un partener credibil și de bună credință și își dorește auditul independent al datoriei.

Fostul consilier al Maiei Sandu și actualul membru al Consiliului de Observatori la Moldovagaz, Veaceslav Negruța a publicat astăzi, 9 februarie, punctul 5 al protocolului agreat de Moldova și Rusia. „Un audit independent al datoriilor și penalităților pretinse între cei doi agenți economici este în interesul tuturor, inclusiv „Gazprom” și „Moldovagaz”. „Iar caracterul independent al auditului datoriilor poate fi asigurat de „partea moldovenească”/Guvernul Republicii Moldova, conform Protocolului din 29.10.2021 și respectând cadrul legal”, susține Negruța.

Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat pe 27 ianuarie că a finalizat pregătirea documentației de atribuire aferentă procedurii de achiziție publică privind achiziționarea serviciilor de audit al datoriei SA „Moldovagaz” față de SA „Gazprom” și SRL „Factoring Finance” pentru gazele livrate consumatorilor din regiunea separatistă transnistreană.

Gazprom a anunțat în data de 8 februarie în comunicatul său că Republica Moldova nici măcar nu ar fi ținut cont de propunerile Gazprom pentru alegerea companiei care va efectua auditul.

În cazul în care acest audit la Moldovagaz va avea loc, până la 1 mai 2022 Moldovagaz și Gazprom vor semna un acord de reglementare a datoriei Moldovagaz pentru gazul livrat consumatorilor de pe malul drept al Nistrului pentru un termen de cinci ani.

Compania de distribuție a gazelor naturale Moldovagaz a fost înființată în 1999. Gazprom controlează 50+1% în Moldovagaz, în timp ce Guvernul Republicii Moldova deține încă 35,3% din acțiuni, iar 13,44% aparține republicii nerecunoscute Transnistria, care și-a transferat acțiunile către Gazprom pentru administrare.

#Molodvagaz #protocol #audit #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.