Moldova, cu un picior în groapă! Unda de șoc a prețurilor. Creșteri importante la produsele vitale în ianuarie

În prima lună a anului 2022 scumpirile au atins un nivel de 15,6% și au fost influențate de majorările de prețuri la produsele alimentare cu 21,05%, mărfuri nealimentare cu 13,37% și serviciile prestate populației cu 14,80%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Pe categorii, cel mai mult s-au scumpit legumele cu 59%, ouăle – 36%, uleiul vegetal – 27%, pâinea – 16%, carne și produse din carne – 15,4%, fructele – 15,3%, lactatele – 14,3%.

La produsele nealimentare cele mai mari majori de prețuri au înregistrat resursele energetice – carburanți – 32,4%. Totodată, au crescut prețurile la materiale de construcție cu 26,6%, și confecții – 10,8%.

La serviciile prestate populației, cel mai mult s-au scumpit din contul creșterii prețurilor la serviciile comunal-locative – 25%. Astfel, gazul din rețea a fost, în medie mai scump cu 131%, încălzirea centralizată – cu 20% și serviciile de alimentație publică cu 12%.

Vulnerabili la scumpiri

Potrivit estimărilor BNM, rata anuala a inflației va înregistra valoarea maxima de 15,1 la sută în trimestrul III 2022 și valoarea minima de 4,1 la sută în trimestrul III 2023.

„Accelerarea inflației din ultima perioadă denotă vulnerabilitatea procesului inflaționist autohton față de evoluțiile din mediul extern, explică accelerarea inflației din ultima perioadă, care se datorează preponderent șocurilor de ofertă din perspectiva creșterii prețurilor internaționale și regionale la produsele alimentare, la resursele energetice și la alte materii prime cu repercusiuni asupra prețurilor de import. Totodată, presiuni asupra inflației se manifestă și din partea cererii în contextul creșterii venitului disponibil și al creditării de consum, care au susținut majorarea prețurilor subcomponentelor inflației de bază, dar și a prețurilor la produsele alimentare”, se arată în ultima decizie de politică monetară a băncii centrale.

#preturi #scumpiri #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul desemnat Alexandru Munteanu și-a structurat programul de guvernare „UE, Pace, Dezvoltare” pe un mesaj de relansare economică după șocurile ultimilor ani. Acesta mizează pe investiții, creșterea exporturilor și consolidarea mediului de afaceri autohton. Documentul subliniază că Republica Moldova are „datoria și capacitatea de a-și reconstrui potențialul de creștere”, orientând toate politicile spre integrarea economică europeană.

Executivul propus intenționează să valorifice integral Planul de Creștere al UE, în valoare de 1,9 miliarde de euro, prin măsuri directe de susținere a antreprenoriatului și investițiilor. Printre obiectivele economice majore se numără: finanțarea a circa 25.000 de întreprinderi prin programe de ajutor de stat și granturi, stimularea investițiilor totale de până la 4 miliarde de euro, inclusiv atragerea capitalului din diasporă, crearea a 20 de parcuri industriale, ecologice și tehnologice, precum și a mai multor hub-uri logistice și proiecte de infrastructură rutieră și energetică.

O altă țintă anunțată este creșterea ponderii exporturilor autohtone la minimum 50% din PIB, prin sprijin pentru modernizarea industriei și deschiderea accesului la noi piețe europene. Totodată, programul prevede protejarea producătorilor locali prin promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare și lansarea unei etichete naționale „Produs în Moldova”.

În domeniul fiscal, Guvernul Munteanu își propune o politică predictibilă și simplificată, cu accent pe conformarea benevolă și reducerea poverii administrative pentru întreprinderi. Un capitol aparte vizează valorificarea a 1.000 de hectare de terenuri de stat și atragerea investițiilor în întreprinderile publice prin piețele de capital.

Executivul planifică și măsuri de creștere a productivității muncii în sectoarele strategice, pentru a susține competitivitatea economiei și veniturile populației. „Prosperitatea trebuie să devină palpabilă pentru fiecare familie — prin locuri de muncă mai bine plătite, infrastructură modernă și un mediu de afaceri corect”, se arată în document.