Prima ședință comună a noilor guverne român și moldovean are loc vineri, la Chișinău

Guvernele României şi Republicii Moldova vor avea, vineri, prima şedinţă comună, la Chişinău, urmând ca premierul Nicolae Ciucă să aibă convorbiri şi cu preşedintele Maia Sandu şi preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat joi purtătorul de cuvânt al Executivului de la București, Dan Cărbunaru.
El a precizat că, în şedinţa de joi, Cabinetul Ciucă a adoptat o serie de decizii premergătoare şedinţei comune a celor două Guverne, având în vedere că vor fi semnate o serie de documente bilaterale în domenii precum energie, securitate energetică, comunicaţii, cercetare şi digitalizare, educaţie, infrastructură.

„Mâine, Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova vor ţine prima şedinţă comună la Chişinău. În acest sens, urmează ca premierul Nicolae-Ionel Ciucă, însoţit de o serie de miniştri din Guvern, să se deplaseze la Chişinău unde vor avea loc convorbiri cu doamna preşedinte Maia Sandu, cu doamna prim-ministru Natalia Gavriliţa şi cu domnul Igor Grosu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, aceste întâlniri înscriindu-se în reperele colaborării dintre România şi Republica Moldova, repere bazate Parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a declarat Dan Cărbunaru, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

„Toate aceste lucruri constituie o concretizare a colaborării aprofundate şi a obiectivelor comune ale celor două guverne”, a adăugat Dan Cărbunaru, citat de Agerpres.
Natalia Gavrilița, noua șefă a guvernului de la Chișinău, a fost învestită în funcție în august, după un vot al parlamentului nou constituit după alegerile parlamentare câștigate cu un scor zdrobitor de partidul pro-european PAS.

La începutul lunii decembrie, Natalia Gavrilița a venit în vizită la București și a discutat cu premierul Nicolae Ciucă, stabilindu-se, cu această ocazie organizarea unei noi şedinţe a celor două guverne la începutul anului 2022. Ședința fusese convenită de principiu încă din august, după învestirea premierului de la Chișinău, când aceasta a avut o convorbire cu premierul de atunci al României, Florin Cîțu.

În ultimii zece ani, au avut loc patru ședințe comune de guvern între Republica Moldova și România. La 3 martie 2012, a avut loc la Iași prima ședința comună a Guvernelor României și Republicii Moldova. Ulterior au mai avut loc ședințe comune la Neptun (2015), Piatra Neamț (2017) și Bucureşti (2018).

Noua ședință comună de guvern intervine într-un context regional complicat de tensiunile dintre Rusia și Ucraina, precum și al creșterii prețurilor la energie. Moldova, dependentă de gazul rusesc, are în prezent un diferend cu compania Gazprom legată de prețul gazului și de plata unei datorii. În ianuarie, premierul Nicolae Ciucă a discutat cu Natalia Gavriliţa despre sprijinul pe care România îl poate oferi Moldovei în cazul în care compania rusă Gazprom va suspenda livrarea de gaze.

#Guvern #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.