Prima ședință comună a noilor guverne român și moldovean are loc vineri, la Chișinău

Guvernele României şi Republicii Moldova vor avea, vineri, prima şedinţă comună, la Chişinău, urmând ca premierul Nicolae Ciucă să aibă convorbiri şi cu preşedintele Maia Sandu şi preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat joi purtătorul de cuvânt al Executivului de la București, Dan Cărbunaru.
El a precizat că, în şedinţa de joi, Cabinetul Ciucă a adoptat o serie de decizii premergătoare şedinţei comune a celor două Guverne, având în vedere că vor fi semnate o serie de documente bilaterale în domenii precum energie, securitate energetică, comunicaţii, cercetare şi digitalizare, educaţie, infrastructură.

„Mâine, Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova vor ţine prima şedinţă comună la Chişinău. În acest sens, urmează ca premierul Nicolae-Ionel Ciucă, însoţit de o serie de miniştri din Guvern, să se deplaseze la Chişinău unde vor avea loc convorbiri cu doamna preşedinte Maia Sandu, cu doamna prim-ministru Natalia Gavriliţa şi cu domnul Igor Grosu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, aceste întâlniri înscriindu-se în reperele colaborării dintre România şi Republica Moldova, repere bazate Parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a declarat Dan Cărbunaru, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

„Toate aceste lucruri constituie o concretizare a colaborării aprofundate şi a obiectivelor comune ale celor două guverne”, a adăugat Dan Cărbunaru, citat de Agerpres.
Natalia Gavrilița, noua șefă a guvernului de la Chișinău, a fost învestită în funcție în august, după un vot al parlamentului nou constituit după alegerile parlamentare câștigate cu un scor zdrobitor de partidul pro-european PAS.

La începutul lunii decembrie, Natalia Gavrilița a venit în vizită la București și a discutat cu premierul Nicolae Ciucă, stabilindu-se, cu această ocazie organizarea unei noi şedinţe a celor două guverne la începutul anului 2022. Ședința fusese convenită de principiu încă din august, după învestirea premierului de la Chișinău, când aceasta a avut o convorbire cu premierul de atunci al României, Florin Cîțu.

În ultimii zece ani, au avut loc patru ședințe comune de guvern între Republica Moldova și România. La 3 martie 2012, a avut loc la Iași prima ședința comună a Guvernelor României și Republicii Moldova. Ulterior au mai avut loc ședințe comune la Neptun (2015), Piatra Neamț (2017) și Bucureşti (2018).

Noua ședință comună de guvern intervine într-un context regional complicat de tensiunile dintre Rusia și Ucraina, precum și al creșterii prețurilor la energie. Moldova, dependentă de gazul rusesc, are în prezent un diferend cu compania Gazprom legată de prețul gazului și de plata unei datorii. În ianuarie, premierul Nicolae Ciucă a discutat cu Natalia Gavriliţa despre sprijinul pe care România îl poate oferi Moldovei în cazul în care compania rusă Gazprom va suspenda livrarea de gaze.

#Guvern #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul feroviar, care reprezintă 13,6% din structura totală a mărfurilor transportate, a marcat cele mai mari scăderi în perioada ianuarie-septembrie 2024. Potrivit datelor statistice, volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a scăzut cu 32,9%, iar parcursul acestora a înregistrat o reducere și mai semnificativă, de 36,7%.

Această evoluție negativă reflectă dificultățile cu care se confruntă sectorul feroviar în contextul schimbărilor economice și al restructurărilor interne. Printre posibilele cauze ale declinului se numără scăderea cererii pentru transportul feroviar, concurența cu alte moduri de transport și provocările operaționale întâmpinate de „Calea Ferată din Moldova”.

CFM se confruntă cu grave probleme financiare, acumulând datorii salariale de aproximativ 150 milioane de lei. În ceea ce privește infrastructura, situația este alarmantă: din cele 139 de locomotive aflate în dotare, 134 și-au depășit durata de amortizare, iar peste 25% din infrastructura feroviară necesită reparații capitale. În următorii ani, circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar putea fi suspendată dacă nu se vor lua măsuri urgente.

În ultimul deceniu, CFM a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei, cauzate de scăderea continuă a numărului de pasageri, în special pe rutele internaționale, și a volumului de mărfuri transportate. Veniturile sunt în scădere constantă, iar costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane de euro.