Palmă grea pe obrazul Moscovei. Ioniță: România ne poate salva de turbulențele de pe piața energetică

România nu oferă doar sprijin financiar Republicii Moldova în mărime de 100 milioane EURO, dar este determinată să contribuie la securizarea energetică a Moldovei, a comentat, recenta ședință comună a guvernelor de la București și Chișinău, economistul Veaceslav Ioniță.

Moldova este dependentă în proporție de 100% de gazul rusesc și de energia electrică produsă tot din gazul rusesc. Criza din 2021/22 arată clar că această dependență este una critică în special pe perioada rece a anului. În lipsa unei concurențe pe piață, reguli de joc euro-conforme și alternative reale, Moldova expusă extrem de puternic din punct de vedere a asigurării cu resurse energetice în mod special pentru perioada rece a anului”, a punctat Ioniță.

Economistul susține că România dispune de 3 miliarde metri cubi capacități de stocare a gazelor naturale și cu sprijinul UE până în 2025 își va crește aceste capacități până la 4 miliarde metri cubi.

Moldova poate accesa aceste capacități de stocare, iar suportul oferit de Guvernul României pentru Moldova, poate fi utilizat inclusiv pentru creșterea securității energetice a țării, cea mai mare provocare și cea mai mare vulnerabilitate a Moldovei. Însă pentru aceasta este nevoie de instituții funcționale și piața concurențială. Anume din acest motiv prim-ministrul României a atras atenția omologului său din Moldova, că fără Bursa Română de Mărfuri de 30 de ani specializată pe astfel de piețe este imposibil în termeni restrânși de asigurat securitatea energetică a Moldovei”, a mai spus Ioniță.

Moldova dorește să aibă 30% din consumul său anual de gaze naturale sub formă de stocuri. Însă pentru aceasta ai nevoie de: capacități de stocare, bursă, operatori, investitori și alte elemente ale pieței libere de gaze naturale, pe care noi ne-am angajat să le creăm încă acum câțiva ani.

Anume aici poate interveni Guvernul Român și capitalul privat din România, pentru a oferi sprijin Moldovei. Avem nevoie de suportul României pentru a crea legislația necesară în domeniul securității energetice, dar avem nevoie și de suportul Bursei de Mărfuri din România, pentru ca legislația adoptată să fie implementată imediat și cu tot sprijinul capitalului public și privat din România”, a menționat economistul.

Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, vineri, că Guvernul României “urmăreşte cu îngrijorare provocările majore cu care se confruntă Republica Moldova în sectorul energetic”.

“Suntem în continuare alături de Republica Moldova în acest domeniu sensibil, cu implicaţii semnificative pentru cetăţeni”, a arătat premierul la finalul şedinţei comune a celor două guverne, român şi moldovean.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

#gaz #securitate #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina