Palmă grea pe obrazul Moscovei. Ioniță: România ne poate salva de turbulențele de pe piața energetică

România nu oferă doar sprijin financiar Republicii Moldova în mărime de 100 milioane EURO, dar este determinată să contribuie la securizarea energetică a Moldovei, a comentat, recenta ședință comună a guvernelor de la București și Chișinău, economistul Veaceslav Ioniță.

Moldova este dependentă în proporție de 100% de gazul rusesc și de energia electrică produsă tot din gazul rusesc. Criza din 2021/22 arată clar că această dependență este una critică în special pe perioada rece a anului. În lipsa unei concurențe pe piață, reguli de joc euro-conforme și alternative reale, Moldova expusă extrem de puternic din punct de vedere a asigurării cu resurse energetice în mod special pentru perioada rece a anului”, a punctat Ioniță.

Economistul susține că România dispune de 3 miliarde metri cubi capacități de stocare a gazelor naturale și cu sprijinul UE până în 2025 își va crește aceste capacități până la 4 miliarde metri cubi.

Moldova poate accesa aceste capacități de stocare, iar suportul oferit de Guvernul României pentru Moldova, poate fi utilizat inclusiv pentru creșterea securității energetice a țării, cea mai mare provocare și cea mai mare vulnerabilitate a Moldovei. Însă pentru aceasta este nevoie de instituții funcționale și piața concurențială. Anume din acest motiv prim-ministrul României a atras atenția omologului său din Moldova, că fără Bursa Română de Mărfuri de 30 de ani specializată pe astfel de piețe este imposibil în termeni restrânși de asigurat securitatea energetică a Moldovei”, a mai spus Ioniță.

Moldova dorește să aibă 30% din consumul său anual de gaze naturale sub formă de stocuri. Însă pentru aceasta ai nevoie de: capacități de stocare, bursă, operatori, investitori și alte elemente ale pieței libere de gaze naturale, pe care noi ne-am angajat să le creăm încă acum câțiva ani.

Anume aici poate interveni Guvernul Român și capitalul privat din România, pentru a oferi sprijin Moldovei. Avem nevoie de suportul României pentru a crea legislația necesară în domeniul securității energetice, dar avem nevoie și de suportul Bursei de Mărfuri din România, pentru ca legislația adoptată să fie implementată imediat și cu tot sprijinul capitalului public și privat din România”, a menționat economistul.

Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, vineri, că Guvernul României “urmăreşte cu îngrijorare provocările majore cu care se confruntă Republica Moldova în sectorul energetic”.

“Suntem în continuare alături de Republica Moldova în acest domeniu sensibil, cu implicaţii semnificative pentru cetăţeni”, a arătat premierul la finalul şedinţei comune a celor două guverne, român şi moldovean.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

#gaz #securitate #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.