Palmă grea pe obrazul Moscovei. Ioniță: România ne poate salva de turbulențele de pe piața energetică

România nu oferă doar sprijin financiar Republicii Moldova în mărime de 100 milioane EURO, dar este determinată să contribuie la securizarea energetică a Moldovei, a comentat, recenta ședință comună a guvernelor de la București și Chișinău, economistul Veaceslav Ioniță.

Moldova este dependentă în proporție de 100% de gazul rusesc și de energia electrică produsă tot din gazul rusesc. Criza din 2021/22 arată clar că această dependență este una critică în special pe perioada rece a anului. În lipsa unei concurențe pe piață, reguli de joc euro-conforme și alternative reale, Moldova expusă extrem de puternic din punct de vedere a asigurării cu resurse energetice în mod special pentru perioada rece a anului”, a punctat Ioniță.

Economistul susține că România dispune de 3 miliarde metri cubi capacități de stocare a gazelor naturale și cu sprijinul UE până în 2025 își va crește aceste capacități până la 4 miliarde metri cubi.

Moldova poate accesa aceste capacități de stocare, iar suportul oferit de Guvernul României pentru Moldova, poate fi utilizat inclusiv pentru creșterea securității energetice a țării, cea mai mare provocare și cea mai mare vulnerabilitate a Moldovei. Însă pentru aceasta este nevoie de instituții funcționale și piața concurențială. Anume din acest motiv prim-ministrul României a atras atenția omologului său din Moldova, că fără Bursa Română de Mărfuri de 30 de ani specializată pe astfel de piețe este imposibil în termeni restrânși de asigurat securitatea energetică a Moldovei”, a mai spus Ioniță.

Moldova dorește să aibă 30% din consumul său anual de gaze naturale sub formă de stocuri. Însă pentru aceasta ai nevoie de: capacități de stocare, bursă, operatori, investitori și alte elemente ale pieței libere de gaze naturale, pe care noi ne-am angajat să le creăm încă acum câțiva ani.

Anume aici poate interveni Guvernul Român și capitalul privat din România, pentru a oferi sprijin Moldovei. Avem nevoie de suportul României pentru a crea legislația necesară în domeniul securității energetice, dar avem nevoie și de suportul Bursei de Mărfuri din România, pentru ca legislația adoptată să fie implementată imediat și cu tot sprijinul capitalului public și privat din România”, a menționat economistul.

Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, vineri, că Guvernul României “urmăreşte cu îngrijorare provocările majore cu care se confruntă Republica Moldova în sectorul energetic”.

“Suntem în continuare alături de Republica Moldova în acest domeniu sensibil, cu implicaţii semnificative pentru cetăţeni”, a arătat premierul la finalul şedinţei comune a celor două guverne, român şi moldovean.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

#gaz #securitate #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.