Piața energiei s-a încălzit. Cuciurganul bate cu pumnul în masă. Parlicov: Prețul curentului este politic

O majorare a tarifului pentru energia electrică este inevitabilă, a afirmat expertul în energetică Victor Parlicov în cadrul emisiunii „Ora expertizei”.

„În prezent, tarifele care sunt în vigoare nu mai acoperă costurile. Ar putea fi făcută o majorare și deja în urma negocierii privind prețul final cu cine va fi câștigătorul licitației de la 1 aprilie, va fi luată o nouă decizie cu privire la tarif”, a punctat Parlicov.

Referindu-se la declarațiile Cuciurganului cu privire la dublarea prețului energiei livrate, expertul în energetică a precizat că centrala niciodată nu a plătit pentru gaz.

„Nu au achitat niciodată Gazpromului pentru gazul consumat. În același timp, CET-urile achită gazul. (…) Absolut tot ce ține de prețul la energia electrică este un preț politic. Tot ce făceau ei până acum e că se uitau cu cât ne-ar putea vinde curent ucrainenii, scădeau puțin prețul ca să nu poată intra pe piață furnizorii din Ucraina, își stabileau pe intern tarifele la gaz în așa fel ca să se încadreze în prețul pe care îl licitau”, a menționat Parlicov.

În primăvară, curentul livrat Republicii Moldova de centrala de la Cuciurgan ar urma să se scumpească, potrivit anunțului directorului centralei, Valentin Trubceanin.

Centrala Electrică Moldovenească de la Cuciurgan, controlată de gigantul rus Inter RAO EES a înregistrat în nouă luni ale anului 2021 un profit de 3 miliarde ruble rusești (34,5 mil. de euro) cu 11,5% mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2020, arată datele raportului Inter RAO.

De-a lungul timpului, autoritățile de la Chișinău au transformat importul de energie electrică într-o formă de finanțare a separatismului de la Tiraspol – peste 70% din electricitatea importată, 2 miliarde Kwh, se cumpără de la centrala electrică de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul transnistrean și controlată de concernul rus „Inter RAO EES”. Curentul electric este produs din gazul care nu este plătit, iar datoria în prezent este peste 7,4 miliarde USD. Periodic sunt pronunțate hotărâri ale instanțelor internaționale pentru legalizarea datoriile la gaz, puse în cârca Moldovagaz.

#Cuciurgan #Energie #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.