TOP 100! Care sunt cele mai plătite locuri de muncă vacante din Republica Moldova. Salarii de 25 de mii de lei

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a publicat lista celor mai plătite locuri de muncă din Republica Moldova, realizate în baza declarațiilor agenților economici.

Cel mai plătit loc de muncă vacant (18-25 de mii de lei) declarat la ANOFM este pentru poziția de maistru sector responsabil de montarea electrică și darea în exploatare a obiectelor. Locul de muncă este vacant la compania Di&Trade Engineering SRL care își desfășoară activitatea în municipiul Chișinău.

Clasamentul celor mai plătite joburi este continuat cu funcțiile vacante de declarant vamal la Orange Tower SRL, director executiv la Lemi Invest SA și consultant la Asconi SRL. Pentru persoanele care doresc să ocupe aceste locuri de muncă informăm că salariul este de 20 de mii lei. Locurile de muncă sunt în municipiul Ungheni, municipiul Chișinău și raionul Ialoveni.

12-20 de mii de lei se oferă pentru un director de producție care va activa în raionul Fălești. Compania Kablem-Mld-It SRL este în căutare de ingineri, tehnicieni, asamblori și documentarist (5-15 mii lei).

14-18 mii de lei pot fi sursă de venit pentru un medic specialist la Spitalul Raional Cantemir și pentru un medic la Centrul Național de Transfuzie a Sângelui din municipiul Bălți.

15 mii de lei vor fi oferiți pentru un șef de serviciu care va planifica și gestiona activitățile economice ale companiei Cet-Nord SA din municipiul Bălți.

12-15 mii de lei pot fi salariu lunar pentru 1 lăcătuș auto și 3 conducători auto din municipiul Chișinău și alți 2 conducători auto din raionul Ceadîr-Lunga.

10-15 mii de lei sunt oferiți drept remunerare lunară pentru manageri, ingineri, diriginte de șantier, sudori și conducători auto.

#posturi vacante #salariu #locuri de munca #ANOFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.