Elon Musk a donat 5,7 miliarde de dolari sun formă de acțiuni Tesla unor organizații de caritate

CEO-ul Tesla, Elon Musk, a donat unei organizații caritabile acțiunile producătorului de mașini electrice în valoare de aproximativ 5,7 miliarde de dolari.

Donarea a 5.044.000 de acțiuni a fost dezvăluită luni într-un dosar către Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA. Acțiunile au fost dăruite anul trecut în perioada 19 noiembrie – 29 noiembrie, potrivit dosarului, care nu a desemnat destinatarul sau destinatarii acțiunilor.

Acțiunile Tesla se tranzacționau cu peste 1.000 USD per acțiune în momentul donațiilor. Acțiunile donate aveau o valoare de 5,7 miliarde de dolari pe baza mediei dintre prețul cel mai mare și cel mai mic preț cotat la data tranzacției.

Donațiile caritabile l-ar face pe Musk al doilea cel mai mare donator al SUA în 2021. CEO-ul Tesla îi urmează doar pe Bill Gates și Melinda French Gates, care au dat 15 miliarde de dolari anul trecut, într-un clasament anual al Chronicle of Philanthropy.

Depozitele anterioare de valori mobiliare arată că Musk a vândut acțiuni Tesla în valoare de peste 16 miliarde de dolari în ultimele două luni ale anului 2021, cea mai mare parte a veniturilor urmând să plătească o taxă federală estimată la 11 miliarde de dolari. Acțiunile donate nu sunt supuse impozitului pe câștigurile de capital, iar valoarea lor ar putea fi utilizată ca deducere pentru a ajuta la compensarea impozitului.

Tesla nu a răspuns imediat când i s-a cerut mai multe detalii despre acțiunile donate. Musk a înființat o fundație care acordă granturi în sprijinul unor cauze, inclusiv cercetarea pediatrică și educația științifică, dar există puține detalii disponibile pe site-ul său simplu.

Musk, cel mai bogat om din lume, a fost provocat anul trecut de directorul Programului Alimentar Mondial al ONU (PAM) să facă o donație care ar ajuta la rezolvarea foametei în lume.

„Dacă PAM poate descrie exact cum 6 miliarde de dolari vor rezolva foametea în lume, voi vinde acțiunile Tesla chiar acum și o voi face”, a scris Musk pe Twitter în octombrie.

Potrivit informațiilor, Programul Alimentar Mondial a răspuns cu un plan. Dar Musk nu a reacționat.

#organizatii de caritate #donatie #Tesla #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.