Șeful Apple este criticat pentru pachetul financiar de 99 de milioane de dolari încasat în 2021

Investitorii Apple sunt sfătuiți să voteze împotriva unui pachet salarial de 99 de milioane de dolari acordat șefului Apple, Tim Cook, în 2021, informează BBC.

Institutional Shareholder Services (ISS), companie de consultanță și guvernanță corporativă, și-a manifestat îngrijorarea privind dimensiunea recompensei. În 2020, valoarea pachetului financiar al lui Tim Cook a fost de 14,8 milioane de dolari.

Pachetul financiar primit de Cook, a cărui avere depășește 1 miliard de dolari, a fost compus din acțiuni, salariu și alte costuri. Anul trecut, Tim Cook a primit acțiuni în valoare de 82 de milioane de dolari, un bonus în cash de 12 milioane de dolari, un salariu anual de 3 milioane de dolari și alte forme de compensare.

Într-o scrisoare către acționari, ISS a spus că sunt „îngrijorări consistente” privind „forma și magnitudinea” pachetului. „Pentru jumătate din pachet nu există criterii de performanță”, se arată în mesajul ISS.

Tim Cook, în vârstă de 61 de ani, a vorbit deseori despre probleme de egalitate și drepturile omului și a promis în 2015 că își va dona întreaga avere înainte de a muri. Potrivit ISS, CEO-ul Apple a primit un pachet financiar de 1.447 de ori mai mare decât venitul angajatului obișnuit Apple.

Anul trecut, un document al Comisiei pentru Bursă și Valori Mobiliare din SUA a arătat că Tim Cook a donat acțiuni Apple în valoare de 10 milioane de dolari în scopuri caritabile.

Compania din spatele iPhone, iPad și MacBook a devenit prima din lume care a atins o valoare de piață de 3.000 de miliarde de dolari, în ianuarie 2022. Ulterior, a scăzut la 2.800 de miliarde de dolari.

În ultimii 11 ani, de când Tim Cook a venit la conducerea Apple, veniturile acționarilor au crescut de 10 ori. Apple urmează să aibă în martie întâlnirea anuală a acționarilor. Cu toate acestea, votul acționarilor este consultativ, decizia privind pachetele financiare aparținând Consiliului de administrație. La întâlnirea de anul trecut, 95% din acționari au susținut pachetele financiare ale conducerii.

#pachet financiar #tim cook #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.