Prețul la gazele naturale în Europa a crescut cu 13%. Un posibil conflict ar putea perturba livrările spre UE

Preţurile de referinţă în Europa la gaze naturale au crescut marţi cu până la 13%, urmând o tendinţă generală de apreciere a cotaţiilor la materii prime, după ce preşedintele Vladimir Putin a ordonat luni seara armatei ruse „să menţină pacea” în teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina cărora le-a recunoscut independenţa, transmite Bloomberg.

Chiar dacă, la moment, situația este neclară, un posibil conflict ar putea perturba livrările de gaze naturale ruseşti destinate Europei, din care o treime trec în mod normal prin conductele din Ucraina. În plus, sancţiunile impuse Moscovei ar putea întrerupe tranzacţiile cu energie iar diminuarea capacităţii Rusiei de a face tranzacţii în valută va perturba pieţele de materii prime, de la petrol şi gaze şi până la metale şi produse agricole.

„Asta înseamnă preţuri mai mari la gaze pentru o perioadă mai îndelungată, în contextul în care piaţa este de mai multe luni foarte tensionată. Este posibil să urmeze şi unele sancţiuni impuse de SUA şi UE”, a declarat Katja Yafimava, analist la Oxford Institute for Energy Studies.

La hub-ul de gaze de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa, cotaţiile futures pentru luna următoare au urcat marţi dimineaţa până la 82 de euro pentru un Megwat-oră. Ulterior cotaţiile au scăzut uşor până la 80 de euro pentru un Megwat-oră, însă chiar şi aşa este vorba de preţ cu 10% mai mare decât cel înregistrat luni seara, scrie Agerpres.

Există îngrijorarea că o invazie a Ucrainei ar putea duce la suspendarea procedurii de autorizare a gazoductului Nord Stream 2. Această procedură a fost pusă în aşteptare la finele anului trecut după ce operatorului i s-a cerut să respecte anumite cerinţe exprimate de Autoritatea de reglementare în sectorul energiei din Germania.

„O nouă întârziere în reluarea procesului de autorizare a Nord Stream 2 este posibilă”, a apreciat Katja Yafimava.

Cu toate acestea, în prezent Europa este într-o poziţie mult mai bună pentru a face faţă unor eventuale perturbări în aprovizionarea cu gaze, comparativ cu situaţia de la finele anului trecut. Condiţiile meteo favorabile şi livrările record de gaze naturale lichidate din SUA au încetinit scoaterea de gaze din depozite, astfel că până la finele acestei luni gradul de umplere a depozitelor europene ar trebui să revină la media multianuală pentru această perioadă, după ce anterior a scăzut la un nivel record.

#gaz natural #livrari #pret #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.