Ceban închide robinetul la gaz: Publicarea contractului cu Gazprom poate duce la sistarea metanului

Scurgerea de informații care constituie un secret comercial pune în pericol îndeplinirea obligațiilor contractuale dintre Moldovagaz și Gazprom și securitatea energetică a țării în ansamblu, a comentat directorul Moldovagaz, Vadim Ceban publicarea contractului dintre Moldovagaz și Gazprom.

Mai simplu spus, publicarea în presă a Suplimentului nr. 19 la contractul principal poate încălca principiul furnizării neîntrerupte de gaze a Republicii Moldova. În calitate de președinte al consiliului de administrație al companiei Moldovagaz, declar că voi face imediat recurs la Procuratura Generală a Republicii Moldova cu o cerere oficială de aducere în fața justiției a celor responsabili de acest lucru”, mai spune Ceban.

Potrivit lui, în paralel, departamentul de protecție corporativă al întreprinderii va efectua o anchetă internă, ale cărei rezultat va fi transmis și procurorilor”, a scris pe pagina sa de Telegram Vadim Ceban.

Contractul dintre Moldovagaz și Gazprom privind livrarea gazului, semnat la 29 octombrie 2021, a fost făcut public marți, neoficial. Documentul a fost trimis la adresa de email a portalului anticoruptie.md. Reprezentanții Guvernului au refuzat să comenteze, dar nu au infirmat veridicitatea documentului.

Astfel, potrivit contractului, până la sfârșitul lui septembrie 2026, Gazprom se obligă să livreze iar Moldovagaz se obligă să cumpere o cantitate de 3,3 miliarde metri cubi de gaze anual. Dintre acestea 1,24 miliarde urmează a fi livrate pe malul drept al Nistrului iar 2,06 miliarde urmează să ajungă la Tiraspoltransgaz. Acordul presupune că Moldovagaz se obligă să plătească livrările de gaz față de Tiraspoltransgaz.

#gaz #Ceban #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.