Ceban închide robinetul la gaz: Publicarea contractului cu Gazprom poate duce la sistarea metanului

Scurgerea de informații care constituie un secret comercial pune în pericol îndeplinirea obligațiilor contractuale dintre Moldovagaz și Gazprom și securitatea energetică a țării în ansamblu, a comentat directorul Moldovagaz, Vadim Ceban publicarea contractului dintre Moldovagaz și Gazprom.

Mai simplu spus, publicarea în presă a Suplimentului nr. 19 la contractul principal poate încălca principiul furnizării neîntrerupte de gaze a Republicii Moldova. În calitate de președinte al consiliului de administrație al companiei Moldovagaz, declar că voi face imediat recurs la Procuratura Generală a Republicii Moldova cu o cerere oficială de aducere în fața justiției a celor responsabili de acest lucru”, mai spune Ceban.

Potrivit lui, în paralel, departamentul de protecție corporativă al întreprinderii va efectua o anchetă internă, ale cărei rezultat va fi transmis și procurorilor”, a scris pe pagina sa de Telegram Vadim Ceban.

Contractul dintre Moldovagaz și Gazprom privind livrarea gazului, semnat la 29 octombrie 2021, a fost făcut public marți, neoficial. Documentul a fost trimis la adresa de email a portalului anticoruptie.md. Reprezentanții Guvernului au refuzat să comenteze, dar nu au infirmat veridicitatea documentului.

Astfel, potrivit contractului, până la sfârșitul lui septembrie 2026, Gazprom se obligă să livreze iar Moldovagaz se obligă să cumpere o cantitate de 3,3 miliarde metri cubi de gaze anual. Dintre acestea 1,24 miliarde urmează a fi livrate pe malul drept al Nistrului iar 2,06 miliarde urmează să ajungă la Tiraspoltransgaz. Acordul presupune că Moldovagaz se obligă să plătească livrările de gaz față de Tiraspoltransgaz.

#gaz #Ceban #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.