Cine sunt oligarhii ruși cărora Londra „le strânge lanțul la gât”. Printre ei, fostul partener de judo al lui Putin

Cinci bănci și trei miliardari ruși se află pe lista de sancțiuni anunțată de guvernul britanic după ce Putin a recunoscut independența Donețk și Luhansk și a dat și ordin trupelor ruse să intre în teritoriile separatiste din Ucraina pentru a asigura „menținerea păcii”. Gennadiy Timchenko și frații Boris și Arkady Rotenberg vor avea toate activele din Marea Britanie înghețate prin decizia guvernului britanic.

De asemenea, băncile rusești Rossiya, IS Bank, General Bank, Promsvyazbank și Black Sea Bank vor primi aceleași sancțiuni, ca urmare unui pachet despre care premierul Boris Johnson a declarat că este doar începutul și va fi urmat de altele.

Gennadiy Timchenko

Gennadiy Timchenko, între cei mai bogați 100 de oameni din lume Timchenko este acționar major al Băncii „Rossiya”, unul din principalii investitorii în Grupul Național Media, care sprijină politica rusă de destabilizare a Ucrainei, potrivit acuzațiilor aduse de guvernul britanic. În urma anexării Crimeei, Banca „Rossiya” și-a extins sucursalele bancare și furnizarea de asigurări și investiții în Crimeea și Sevastopol. De asemenea, banca a sprijinit activitățile militare și a contribuit la construirea infrastructurii pentru deplasarea cu ușurință prin peninsulă. În impunerea sancțiunilor, Trezoreria britanică subliniază că Banca „Rossiya” a sprijinit consolidarea Crimeei în Federația Rusă prin integrarea sistemului financiar, în urma anexării ilegale a peninsulei Crimeea. Prin urmare, Timchenko a fost implicat prin oferirea de sprijin și prin promovarea politicilor și acțiunilor de destabilizare a Ucrainei, inclusiv prin amenințarea integrității teritoriale, a suveranității și independenței Ucrainei.

Potrivit Forbes, Timchenko are o avere de 23,5 milarde de dolari, fiind printre primii 100 cei mai bogați oameni din lume. Gennady Timchenko deține participații în diverse companii rusești, inclusiv compania de gaze Novatek și producătorul petrochimic Sibur Holding.

În vârstă de 69 de ani, el este unul dintre cei mai puternici oameni din Rusia și are legături strânse cu președintele Vladimir Putin. Din acest motiv, a fost pus pe lista de sancțiuni a Statelor Unite încă din 2014. Timchenko și-a vândut participația la compania Gunvor partenerului Torbjörn Törnqvist în 2014, cu o zi înainte de a fi pus pe lista de sancțiuni. El rămâne președintele ligii naționale de hochei ruse KHL și este președintele clubului de hochei SKA Saint-Petersburg.

Arkady Rotenberg

Arkady Rotenberg, prietenul și fostul partener de judo al liderului de la Kremlin În vârstă de 70 de ani, Arkady Rotenberg are o avere de 3,4 miliarde de dolari, potrivit Forbes. El este fostul partener de antrenamente de judo al lui Vladimir Putin. La sfârșitul anilor 2000, Arkady Rotenberg a devenit proprietarul SGM Group și Mostotrest, acum două dintre cei mai mari companii de construcții din Rusia. Ambele companii au fost vizate de sancțiunile UE în 2018 din cauza participării lor la construcția podului care leagă Rusia de Crimeea.

În 2019, a vândut SGM Group unei filiale Gazprom și a fost de acord să-și transfere acțiunile Mostotrest într-o societate mixtă cu Vnesheconombank, deținută de statul rus. Un mare împătimit de hochei pe gheață, Rotenberg încă joacă cu Putin și este președintele consiliului executiv al Federației Ruse de Hochei pe gheață. El deține o participație indirectă la aeroportul Sheremetyevo, lângă Moscova.

În 2021, Rotenberg s-a autodenumit proprietarul unui complex imens de clădiri de pe coasta Mării Negre, pe care opozantul rus Alexei Navalnîi l-a numit „palatul lui Putin”.

Boris Rotenberg, coproprietar al unei bănci afiliate guvernului Rusiei

Boris Rotenberg și fratele său mai mare, Arkady, sunt coproprietari ai SMP Bank, o entitate afiliată guvernului Rusiei, care derulează afaceri în sectorul financiar, sector de importanță strategică pentru guvernul de la Moscova, punctează guvernul britanic. Cei doi sunt apropiați de președintele rus Vladimir Putin, motiv pentru care au avut activele înghețate în SUA încă din 2014. Trezoreria SUA a susținut că Putin le-a acordat miliarde de dolari în contracte cu Gazprom și pentru Jocurile Olimpice de la Soci.
Spre deosebire de Arkady, Boris nu a fost supus sancțiunilor Uniunii Europene pentru că are cetățenie finlandeză. În 2018, Forțele de Apărare finlandeze i-au interzis însă lui Rotenberg să construiască o pensiune pe amplasamentul său, deoarece aceasta se află în apropierea unei baze militare.

Boris este vicepreședintele Federației Ruse de Judo. El sponsorizează Proiectul SMP Racing, care sprijină tinerii piloți de curse ruși. În vârstă de 65 de ani, Boris Rotenberg are, potrivit Forbes, o avere de 1,2 miliarde de dolari.

#oligarhi rusi #sanctiuni #bănci #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.