Companiile străine și-au încetat activitatea în Ucraina. Așteaptă efectele sancțiunilor asupra Rusiei

Producătorul de bere Carlsberg, îmbuteliatorul Coca-Cola HBC şi producătorul de ţigări Japan Tobacco se numără printre firmele străine care şi-au închis joi uzinele din Ucraina, după invazia Rusiei, în timp ce giganţii UPS şi FedEx Corp au încetat serviciile de livrări din şi spre Ucraina, transmite Reuters.

Ucraina şi-a închis spaţiul aerian după atacul forţelor ruseşti, astfel că transportatorul aerian Wizz Air a decis să îşi evacueze echipajele din Ucraina, familiile lor şi patru avioane aflate la sol în Kiev şi Lvov.

Multe companii cu expunere pe Rusia aşteaptă mai multe clarificări cu privire la sancţiunile occidentale şi evaluează impactul măsurilor anunţate deja, transmite Agerpres.

Washingtonul a anunţat joi un set de măsuri care vor afecta capacitatea Rusiei de a face afaceri în principalele valute, pe lângă sancţiuni care vizează băncile şi companii de stat din Rusia. SUA au impus de asemenea sancţiuni companiei care este în spatele gazoductului Nord Stream 2 în timp ce preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunţat că Bruxelles-ul va bloca accesul Rusiei la tehnologii şi pieţe importante.

În acest context, grupul danez Carlsberg, care controlează 31% din piaţa berii din Ucraina a oprit producţia la toate cele trei fabrici de bere din Ucraina în timp ce Coca-Cola HBC şi-a închis şi el fabrica de îmbuteliere. Grupul Japan Tobacco şi-a închis fabrica de ţigarete de la Kremenchuck, centrul Ucrainei, în timp ce producătorul japonez de componente auto Sumitomo Electric Industries, care are 6.000 de angajaţi în Ucraina, va suspenda operaţiunile la uzinele sale începând de vineri.

În paralel, grupul danez Maersk, cea mai mare companie de shipping din lume, a oprit operaţiunile din Ucraina până la finele lunii februarie şi şi-a închis birourile principale din Odessa, iar transportatorul de marfă danez DSV şi-a încetat şi el operaţiunile din Ucraina.

Cea mai mare bancă britanică Lloyds a avertizat că este în stare de alertă pentru posibile atacuri cibernetice din Rusia, iar unele companii au avertizat că livrările de materii prime ar putea avea de suferit.

Producătorii de motoare de avion Rolls-Royce şi Safran au anunţat joi că şi-au majorat proviziile de titan. Utilizarea titanului, din care cea mai mare parte provine din Rusia, a crescut în ultimii ani pe măsură ce constructorii de avioane încearcă să producă aparate mai uşoare.

Marii producători de cipuri spun că se aşteaptă la perturbări limitate asupra lanţurilor de aprovizionare de pe urma conflictului din Ucraina graţie stocurilor, dar unii analişti spun că ar putea exista un impact pe termen lung. Ucraina este un mare producător de neon, un gaz utilizat în procesul de producţie a cipurilor, furnizând peste 90% din neon-ul utilizat de SUA în producţia de semiconductori.

#companii straine #Carlsberg #coca cola #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.