Șefii fracțiunilor parlamentare se vor întruni pentru a decide soarta conducerii ANRE (VIDEO)

30 Mart. 2021, 14:10
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
30 Mart. 2021, 14:10 // Actual //  MD Bani

Președinții fracțiunilor parlamentare au fost invitați de vicepreședintele Parlamentului Vlad Batrîncea, precum și Direcția juridică a Legislativului la dialog, pentru a decide următorii pași, care urmează să fie întreprinși în privința conducerii Autorității Naționale de Reglementare în Energetică, întrucât aceasta nu a reacționat nic sub o formă la votul de neîncredere acordat de Parlament, săptămâna trecută.

Astfel, faptul că ANRE nu a reacționat sub nici o formă la acțiunile deputaților, Batrîncea o consideră ca fiind „inadecvată și lipsită de bunul simț”.

„N-am primit nicio reacție din partea ANRE. Credem că nu este sănătoasă și adecvată. Lipsa oricărei reacții nu e firească și lipsește bunul simț. Chem șefii grupurile parlamentare, fracțiuni și Direcția juridică să vedem ce poate întreprinde Parlamentul în acest sens”, a afirmat Vlad Batrâncea la începutul ședinței de astăzi a Parlamentului.

Președintele Fracțiunii parlamentare a Platformei DA, Alexandru Slusari, a declarat că susține inițiativa lui Vlad Batrîncea, afirmând că în ultima săptămână prețul țițeiului a scăzut cu 10%, însă ANRE și Consiliul Concurenței nu au intervenit pe piața carburanților autohtoni pentru a diminua prețul final la carburanți, scrie Realitatea.md.

„Împărtășesc poziția de a continua examinarea situației ce ține de ANRE. Dar vreau să analizăm situația mai minuțios. Azi am văzut că a scăzut prețul la barilul de țiței cu 10%. Nici o schimbare la nicio benzinărie. În numele Parlamentului să solicităm de Consiliului Concurenței pentru că asistăm la o înțelegere de cartel. Să vedem dacă s-au autosesizat și dacă au demarat anchetă”, a comentat Slusari.

Amintim că, vinerea trecută, Parlamentul a acordat vot de neîncredere conducerii ANRE, pentru faptul că, de la începutul anului petroliștii moldoveni au majorat de șase ori prețul la carburanți, iar această instituție nu a intervenit pentru a reglementa aceste scumpiri.

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.