UE este pregătită să suporte consecinţele economice pentru impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei

25 Feb. 2022, 17:05
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
25 Feb. 2022, 17:05 // Slider //  MD Bani

Uniunea Europeană este pregătită să suporte consecinţele economice pentru impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei, care vor putea să apară în primul rând de pe urma unor preţuri mai mari la energie, au declarat vineri o serie de oficiali europeni, transmite Reuters.

Liderii UE au convenit joi să impună noi sancţiuni care să vizeze sectoarelor finanţe, energie şi transporturi ale economiei Rusiei, precum şi să introducă controale asupra exporturilor ruseşti şi să vizeze şi mai mulţi cetăţeni ruşi din cauza invaziei Ucrainei.

Aceasta înseamnă că ţările care îşi vând produsele în Rusia vor vedea cum veniturile lor vor scădea, în timp ce Rusia, care este principalul furnizor de energie al Europei, ar putea răspunde prin limitarea vânzărilor de gaze naturale, petrol şi cărbune către UE.

„Desigur că vom plăti un preţ economic pentru acest război”, a declarat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni la sosirea sa la reuniunea miniştrilor europeni ai Finanţelor, care începe vineri la Paris. „Vom discuta astăzi cum va afecta acest război previziunile noastre economice. Cred că va avea un impact, dar costurile pentru a reacţiona la această invazie, la această încălcare a dreptului internaţional, sunt costuri pe care trebuie să le suportăm”, a spus Gentiloni.

În previziunile publicate la începutul lunii februarie, Comisia Europeană a prognozat că economia zonei euro va înregistra o creştere de 4% în acest an, mai puţin decât avansul de 4,3% prognozat în noiembrie, din cauza creșterii numărului de îmbolnăviri cu Covid-19, a blocajelor de aprovizionare şi a inflaţiei record provocată de preţurile mari la energie.

Gentiloni a spus vineri că invadarea Ucrainei de către Rusia a făcut prognoza de creştere de 4% mai incertă. Miniştrii din statele UE vor încerca vineri să evalueze impactul invaziei şi vor analiza cum să limiteze impactul.

„Vom avea o discuţie cu privire la cum ne putem proteja populaţia şi economiile, desigur că există consecinţe în sectorul energetic de exemplu dar suntem pregătiţi”, a spus şi ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner.

Omologul său francez, Bruno Le Maire, a spus că sancţiunile europene vor fi dureroase pentru Rusia. „Economia Rusiei va fi cea care va plăti preţul pentru deciziile lui Vladimir Putin, populaţia Rusiei va plăti preţul pentru deciziile lui Vladimir Putin. Oligarhii ruşi vor plăti pentru deciziile lui Vladimir Putin”, a spus ministrul francez al Finanţelor.

Conştientă că este foarte dependentă de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze naturale, UE a început să elaboreze planuri pentru a reduce această dependenţă. „Propunem achiziţii comune la nivel european de gaze naturale, înfiinţarea unor rezerve strategice de gaze astfel încât să ne reducem dependenţa de livrările ruseşti”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!