UE este pregătită să suporte consecinţele economice pentru impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei

25 Feb. 2022, 17:05
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
25 Feb. 2022, 17:05 // Slider //  MD Bani

Uniunea Europeană este pregătită să suporte consecinţele economice pentru impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei, care vor putea să apară în primul rând de pe urma unor preţuri mai mari la energie, au declarat vineri o serie de oficiali europeni, transmite Reuters.

Liderii UE au convenit joi să impună noi sancţiuni care să vizeze sectoarelor finanţe, energie şi transporturi ale economiei Rusiei, precum şi să introducă controale asupra exporturilor ruseşti şi să vizeze şi mai mulţi cetăţeni ruşi din cauza invaziei Ucrainei.

Aceasta înseamnă că ţările care îşi vând produsele în Rusia vor vedea cum veniturile lor vor scădea, în timp ce Rusia, care este principalul furnizor de energie al Europei, ar putea răspunde prin limitarea vânzărilor de gaze naturale, petrol şi cărbune către UE.

„Desigur că vom plăti un preţ economic pentru acest război”, a declarat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni la sosirea sa la reuniunea miniştrilor europeni ai Finanţelor, care începe vineri la Paris. „Vom discuta astăzi cum va afecta acest război previziunile noastre economice. Cred că va avea un impact, dar costurile pentru a reacţiona la această invazie, la această încălcare a dreptului internaţional, sunt costuri pe care trebuie să le suportăm”, a spus Gentiloni.

În previziunile publicate la începutul lunii februarie, Comisia Europeană a prognozat că economia zonei euro va înregistra o creştere de 4% în acest an, mai puţin decât avansul de 4,3% prognozat în noiembrie, din cauza creșterii numărului de îmbolnăviri cu Covid-19, a blocajelor de aprovizionare şi a inflaţiei record provocată de preţurile mari la energie.

Gentiloni a spus vineri că invadarea Ucrainei de către Rusia a făcut prognoza de creştere de 4% mai incertă. Miniştrii din statele UE vor încerca vineri să evalueze impactul invaziei şi vor analiza cum să limiteze impactul.

„Vom avea o discuţie cu privire la cum ne putem proteja populaţia şi economiile, desigur că există consecinţe în sectorul energetic de exemplu dar suntem pregătiţi”, a spus şi ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner.

Omologul său francez, Bruno Le Maire, a spus că sancţiunile europene vor fi dureroase pentru Rusia. „Economia Rusiei va fi cea care va plăti preţul pentru deciziile lui Vladimir Putin, populaţia Rusiei va plăti preţul pentru deciziile lui Vladimir Putin. Oligarhii ruşi vor plăti pentru deciziile lui Vladimir Putin”, a spus ministrul francez al Finanţelor.

Conştientă că este foarte dependentă de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze naturale, UE a început să elaboreze planuri pentru a reduce această dependenţă. „Propunem achiziţii comune la nivel european de gaze naturale, înfiinţarea unor rezerve strategice de gaze astfel încât să ne reducem dependenţa de livrările ruseşti”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

Realitatea Live

26 Sept. 2026, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2026, 11:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.