ARATĂ BESTIAL! 10 cele mai scumpe automobile din lume. Clasament și FOTO

Cel mai rapid Mercedes, noua mașină sport de la creatorul McLaren F1, hypercarul cu diamant și alte modele – obscen de scumpe: le găsești în această listă.

Situația economică dificilă cauzată de pandemia de coronavirus, în mod clar, nu este favorabilă premierelor de lux. Segmentul de mașini ultra-scumpe nu a făcut excepție aici – în clasamentul 2021, primele locuri sunt ocupate de modele care au fost prezentate chiar înainte de pandemie.

Mercedes-AMG One

Super-hibridul Mercedes-AMG One nu a fost încă prezentat oficial, dar toate cele 275 de exemplare de mașini noi au fost deja epuizate. Germanii au promis că cumpărătorii care au plătit 2,5 milioane de euro pentru fiecare mașină își vor primi automobilele anul viitor. Noutatea ar trebui să devină cel mai puternic model al mărcii germane din istorie și una dintre cele mai rapide mașini de producție din lume.

Mercedes-AMG One va putea accelera de la zero la prima „sută” în aproximativ 2,5 secunde, iar accelerarea la 200 km/h nu va dura mai mult de șase secunde. Viteza maximă a hypercarului va depăși 350 km/h.

Aston Martin Valkyrie

Lansarea Aston Martin Valkyrie ar trebui să înceapă în curând. În acest moment, toate cele 150 de exemplare ale noutății au fost deja vândute. Cererea pentru hypercar, care costă mai mult de 3 milioane de euro, a fost atât de mare încât britanicii au fost obligați să selecteze în mod independent viitorii proprietari pentru ca mașina să cadă pe mâinile potrivite. Aston Martin Valkyrie este echipat cu o unitate hibridă de 1.176 cai putere. Clienții pot comanda opțional pachetul AMR Track Performance, care include frâne din titan, roți și suspensii personalizate.

Gordon T.50

Gordon Murray Automotive, deținut de inginerul șef McLaren F1 Gordon Murray, a creat cupa sport T.50. Șasiul și caroseria mașinii sunt realizate complet din materiale compozite, datorită cărora greutatea noutății nu depășește 1000 de kilograme. Designul este ecoul lui McLaren F1, care a deținut titlul de cea mai rapidă mașină rutieră din lume între 1993 și 2005.

Supercarul a fost echipat cu un motor V12 care dezvoltă 663 CP. și cuplu de 467 Nm. Una dintre caracteristicile principale ale T.50 este ventilatorul mare din spate cu conducte de aer active. În total, Gordon Murray Automotive intenționează să producă 100 de exemplare ale T.50, fiecare începând de la 3,1 milioane de dolari. Primele mașini vor fi livrate clienților abia anul viitor.

Lykan HyperSport

Costul mașinei sportive Lykan HyperSport de la compania libaneză W Motors și studioul de design italian StudioTorino este de aproximativ 3,4 milioane de dolari. Mașina, care poartă titlul neoficial de „primul supercar arab”, a câștigat faima grație filmărilor din a șaptea parte a filmului de cult „Fast and Furious”.

Lamborghini Veneno

Hipercarul Lamborghini Veneno a fost lansat în 2013 pentru cea de a 50-a aniversare a celebrului brand, într-un tiraj de 14 exemplare. Mașina a fost prezentată cu o caroserie coupe și roadster la un preț de puțin sub 4 milioane de euro. Mașina este echipată cu un motor de doisprezece cilindri de 6,5 litri, cu 750 de cai putere. Accelerarea Veneno la 100 km/h durează doar 2,8 secunde, iar viteza maximă este de 355 km/h.

Koenigsegg CCXR Trevita

Există doar două hyper-mașini Koenigsegg CCXR Trevita în lume. O caracteristică specială a modelului este un corp din fibră de carbon cu un strat de diamant. Drept urmare, din cauza dificultății în producerea unui astfel de strat, suedezii au refuzat să elibereze al treilea exemplar al mașinii. Koenigsegg CCXR Trevita este alimentat de un V8 twin-turbo de 4,8 litri cu 1.018 cai putere. Prețul mașinii este de 4,8 milioane de dolari. Cu toate acestea, nu cu mult timp în urmă, compania californiană Luxury Lease Partners s-a oferit să dea cu chirie mașinile suedeze. Pentru o lună de utilizare a Koenigsegg CCXR Trevita va trebui să plătiți 24.000 USD.

Pagani Zonda HP Barchetta

Supercarul Pagani Zonda HP Barchetta a fost lansat în doar trei exemplare. Mai mult, unul dintre acestea a mers la însuși Horatio Pagani. Încă două mașini în valoare de 15 milioane de euro și-au găsit rapid cumpărătorii, ale căror nume sunt necunoscute. Caroseria deschisă a mașinii este realizată din materiale compozite. HP Barchetta a primit un motor V12 de 800 de cai putere și o transmisie manuală cu șase trepte.

Bugatti Centodieci

Hypercarul Bugatti Centodieci a fost lansat într-o ediție limitată de doar zece piese în onoarea modelului EB110 din 1992. Mașina costă 8 milioane de euro, iar una dintre ele a fost cumpărată de Cristiano Ronaldo. Hypercarul este alimentat de un motor cu patru turbine W16, cu o capacitate de opt litri care dezvoltă 1600 de cai putere. Bugatti Centodieci este capabil să accelereze de la zero la prima „sută” în 2,4 secunde, iar viteza sa maximă este de 380 km/h.

Rolls-Royce Sweptail

Cea mai scumpă mașină Rolls-Royce rămâne coupe-ul Sweptail. Mașina a fost asamblată manual pentru o comandă privată și a fost proiectată în stilul modelelor mărcii din anii 1930. Potrivit datelor neoficiale, Sweptail a costat clientul 11,2 milioane de euro. Rolls-Royce până în prezent nu a anunțat prețul exact pentru mașina de lux. Automobilul are cea mai mare grilă de radiator din istoria modernă Rolls-Royce, iar coada Sweptail este inspirată de forma-pupa a unui iaht de curse.

Bugatti La Voiture Noire

Primul loc în clasamentul celor mai scumpe mașini este deținut de unicul hipercar Bugatti La Voiture Noire, construit într-un singur exemplar. O mașină cu un motor de 1500 CP și care a fost prezentată în 2019 la Salonul Auto de la Geneva. După premieră, mașina a fost achiziționată de un cumpărător misterios cu 11 milioane de euro. La Voiture Noire se bazează pe hypercarul Chiron, dar a primit modificări majore de design. Toate părțile Bugatti La Voiture Noire sunt fabricate manual.

#mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.