Ce înseamnă Ucraina pentru Europa şi lume. Iată cum stă ţara vecină la resurse, agricultură sau industrie

27 Feb. 2022, 08:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Feb. 2022, 08:53 // Actual //  bani.md

Rusia lui Putin a invadat Ucraina, iar lupte grele se dau în multe regiuni din ţara vecină. Pe lângă pierderile tragice de vieţi omeneşti, războiul afectează şi economia. În articolul de mai jos este disponibil un rezumat al economiei Ucrainiene.

Ce însemna Ucraina pentru Europa şi lume. Iată cum stă ţara vecină la resurse, agricultură sau industrie

Ucraina se poziţionează foarte bine în privinţa resurselor, atât la nivel european, cât şi mondial:

  • Locul 1 în Europa în rezerve recuperabile dovedite de minereuri de uraniu-vital pentru energia nucleara;
  • Locul 2 în Europa şi locul 10 în lume în ceea ce priveşte rezervele de minereu de titan;
  • Locul 2 în lume în ceea ce priveşte rezervele explorate de minereuri de mangan (2,3 miliarde de tone, sau 12% din rezervele mondiale);
  • A 2-a cea mai mare rezervă de minereu de fier din lume (30 de miliarde de tone);
  • Locul 2 în Europa în ceea ce priveşte rezervele de minereu de mercur;
  • Locul 3 în Europa (locul 13 în lume) în ceea ce priveşte rezervele de gaze de şist (22 de trilioane de metri cubi);
  • Locul 4 în lume după valoarea totală a resurselor naturale;
  • Locul 7 în lume în rezervele de cărbune (33,9 miliarde tone).

Din punct de vedere agricol, Ucraina poate asigura nevoile alimentare a 600 de milioane de oameni. Şi din acest punct de vedere, ţara vecină este fruntaşă:

  • Locul 1 în Europa în ceea ce priveşte suprafaţa de teren arabil;
  • Locul 3 în lume după suprafaţa solului negru (25% din volumul lumii);
  • Locul 1 în lume la exporturile de ulei de floarea-soarelui şi floarea-soarelui;
  • Locul 2 în lume în producţia de orz şi locul 4 la exporturile de orz;
  • Al 3-lea cel mai mare producător şi al 4-lea cel mai mare exportator de porumb din lume;
  • Al 4-lea cel mai mare producător de cartofi din lume;
  • Al 5-lea cel mai mare producător de secară din lume;
  • Locul 5 în lume în producţia de albine (75.000 tone);
  • Locul 8 în lume la exporturile de grâu.

Ucraina este o ţară puternic industrializată şi nu în orice domeniu, ci în industria strategică. Este ştiut că Ucraina ocupă:

  • Locul 1 în Europa în producţia de amoniac;
  • Locul 2 în Europa şi al 4-lea cel mai mare sistem de conducte de gaze naturale din lume (142,5 miliarde de metri cubi de capacitate de transfer de gaze în UE);
  • Locul 3 ca mărime din Europa şi al 8-lea ca mărime din lume în ceea ce priveşte capacitatea instalată a centralelor nucleare;
  • Locul 3 în Europa şi locul 11 în lume în ceea ce priveşte lungimea reţelei feroviare (21.700 km);
  • Locul 3 în lume (după SUA şi Franţa) în producţia de localizatoare şi echipamente de localizare.

Ucraina este şi un mare exportator:

  • Al 3-lea cel mai mare exportator de fier din lume;
  • Al 4-lea cel mai mare exportator de turbine pentru centrale nucleare din lume;
  • Al 4-lea cel mai mare producător mondial de lansatoare de rachete;
  • Locul 4 în lume la exporturile de argilă;
  • Locul 4 în lume la exporturile de titan;
  • Locul 8 în lume la exporturile de minereuri şi concentrate;
  • Locul 9 în lume în exporturile de produse din industria de apărare.

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.