Ce înseamnă Ucraina pentru Europa şi lume. Iată cum stă ţara vecină la resurse, agricultură sau industrie

Ucraina se poziţionează foarte bine în privinţa resurselor, atât la nivel european, cât şi mondial:

Locul 1 în Europa în rezerve recuperabile dovedite de minereuri de uraniu-vital pentru energia nucleara;

Locul 2 în Europa şi locul 10 în lume în ceea ce priveşte rezervele de minereu de titan;

Locul 2 în lume în ceea ce priveşte rezervele explorate de minereuri de mangan (2,3 miliarde de tone, sau 12% din rezervele mondiale);

A 2-a cea mai mare rezervă de minereu de fier din lume (30 de miliarde de tone);

Locul 2 în Europa în ceea ce priveşte rezervele de minereu de mercur;

Locul 3 în Europa (locul 13 în lume) în ceea ce priveşte rezervele de gaze de şist (22 de trilioane de metri cubi);

Locul 4 în lume după valoarea totală a resurselor naturale;

Locul 7 în lume în rezervele de cărbune (33,9 miliarde tone).

Din punct de vedere agricol, Ucraina poate asigura nevoile alimentare a 600 de milioane de oameni. Şi din acest punct de vedere, ţara vecină este fruntaşă:

Locul 1 în Europa în ceea ce priveşte suprafaţa de teren arabil;

Locul 3 în lume după suprafaţa solului negru (25% din volumul lumii);

Locul 1 în lume la exporturile de ulei de floarea-soarelui şi floarea-soarelui;

Locul 2 în lume în producţia de orz şi locul 4 la exporturile de orz;

Al 3-lea cel mai mare producător şi al 4-lea cel mai mare exportator de porumb din lume;

Al 4-lea cel mai mare producător de cartofi din lume;

Al 5-lea cel mai mare producător de secară din lume;

Locul 5 în lume în producţia de albine (75.000 tone);

Locul 8 în lume la exporturile de grâu.

Ucraina este o ţară puternic industrializată şi nu în orice domeniu, ci în industria strategică. Este ştiut că Ucraina ocupă:

Locul 1 în Europa în producţia de amoniac;

Locul 2 în Europa şi al 4-lea cel mai mare sistem de conducte de gaze naturale din lume (142,5 miliarde de metri cubi de capacitate de transfer de gaze în UE);

Locul 3 ca mărime din Europa şi al 8-lea ca mărime din lume în ceea ce priveşte capacitatea instalată a centralelor nucleare;

Locul 3 în Europa şi locul 11 în lume în ceea ce priveşte lungimea reţelei feroviare (21.700 km);

Locul 3 în lume (după SUA şi Franţa) în producţia de localizatoare şi echipamente de localizare.

Ucraina este şi un mare exportator:

Al 3-lea cel mai mare exportator de fier din lume;

Al 4-lea cel mai mare exportator de turbine pentru centrale nucleare din lume;

Al 4-lea cel mai mare producător mondial de lansatoare de rachete;

Locul 4 în lume la exporturile de argilă;

Locul 4 în lume la exporturile de titan;

Locul 8 în lume la exporturile de minereuri şi concentrate;

Locul 9 în lume în exporturile de produse din industria de apărare.

În pofida unei recolte promițătoare în sezonul agricol 2025–2026, fermierii moldoveni se confruntă cu o piață instabilă și o serie de provocări comerciale regionale, arată analiza detaliată a economistului Iurie Rija. Conform acestuia, deși producția de grâu cunoaște o revenire semnificativă – cu randamente estimate între 4,0 și 4,5 tone/ha și o recoltă totală prognozată la 1,5–1,6 milioane tone – valoarea comercială a grâului este serios afectată de contextul regional.

Politicile comerciale restrictive ale Uniunii Europene față de grâul ucrainean pot crea un „spațiu de preț” avantajos pentru exporturile moldovenești, însă presiunile asupra pieței nu lipsesc. România, principal partener de export, înregistrează o recoltă record, ceea ce trage cotațiile în jos. În același timp, Ucraina continuă să vândă sub cost în regiune din cauza dificultăților logistice și a lipsei de acces predictibil la porturi.

În sezonul iulie 2024 – iunie 2025, Moldova a exportat 838,7 mii tone de grâu, în scădere cu 37,5% față de sezonul precedent. Totuși, prețul mediu a crescut ușor cu 7,7%, ajungând la 3,88 lei/kg. Chiar și așa, valoarea totală a exporturilor a scăzut la 3,25 miliarde lei, cu 32,7% mai puțin decât în sezonul anterior, când încasările au atins un maxim istoric de 4,83 miliarde lei.

În prima jumătate a anului 2025, Republica Moldova a exportat doar 273 mii tone de grâu – aproape la jumătate față de perioada similară din 2024 – dar la un preț mediu de 4,30 lei/kg, cu 18% mai mult decât anul trecut.

Potrivit economistului, „marjele de profit vor fi strânse în 2025–2026, iar supraviețuirea pe piață va depinde de eficiența operațională. Doar fermierii cu randamente ridicate și costuri optimizate vor putea genera profit real”.

Datele arată că România a rămas principala destinație de export (435.000 tone), urmată de Grecia și Italia, țară care a oferit cel mai mare preț mediu – 4,49 lei/kg. Libanul continuă să mențină o cerere constantă, semnalând stabilitatea unor rute comerciale din Orientul Mijlociu.

Pe plan intern, prețurile actuale de tranzacționare variază între 2.700 și 3.200 lei/tonă, insuficient pentru a acoperi cheltuielile în cazul fermelor cu productivitate medie. Din acest motiv, mulți producători au ales să amâne vânzările, în speranța unei redresări a prețurilor după epuizarea presiunii de ofertă post-recoltă.

În clasamentul exportatorilor, RUSAGRO-PRIM rămâne lider detașat cu 66.000 tone exportate în primul semestru din 2025, urmată de OROM-IMEXPO și GRANDO INVEST. În schimb, fostul lider AGROFLORIS-NORD a dispărut complet din piață în 2025, după un declin abrupt în anul precedent.

În concluzie, Iurie Rija avertizează că, în pofida semnalelor pozitive din producție, „competitivitatea și adaptarea rapidă la contextul regional vor face diferența între fermierii care rezistă și cei care se retrag”. Consumatorii și procesatorii pot spera în menținerea unor prețuri accesibile, dar pentru producători, urmează încă un sezon de echilibristică între randamente, prețuri și volatilitate.