Gazprom și Lukoil, la pământ. O companie din România le-ar putea înghiți pe ambele

Potrivit datelor agregate de ZF din platforma Bloomberg, cei doi giganţi petrolieri ai Rusiei – Lukoil şi Gazprom au acum o capitalizare bursieră la Londra de 346 milioane de dolari şi 225 milioane de dolari, în colaps de la începutul lui 2022 cu 99,44% respectiv 99,8%.

Cu alte cuvinte, cele două companii, care cu doar câteva zile în urmă valorau 57 mld. dolari pentru Lukoil şi 71 mld. dolari pentru Gazprom, au ajuns să fie mai mici chiar şi decât companii listate pe segmentul AeRO al Bursei de la Bucureşti – acolo unde sunt IMM-uri.

Ca un scenariu jurnalistic – Romgaz, producător şi furnizor de gaze naturale controlat de Ministerul Energiei, şi care acum valorează 3,5 miliarde de dolari la Bucureşti, ar putea cumpără dintr-un foc atât Gazprom cât şi Lukoil doar cu banii pe care îi avea la bănci la final de 2021, de circa 3,6 mld. lei (aproximativ 800 mil. dolari). Adica nici măcar nu ar apela la împrumuturi.

Desigur aceasta este doar un scenariu jurnalistic, cu şanse zero de materializare, însă arată amplitudinea prăbuşirilor pe pieţele vestice pentru perlele din energie ale Rusiei din cauza sancţiunilor europene.

Miercuri, companiile ruseşti care au GDR-uri listate la Bursa de la Londra sunt în cădere liberă, tranzacţionarea fiind oprită de câteva ori. Bursa din Moscova încă este închisă miercuri, pentru a treia zi la rând. Gazprom scade cu 30%, Lukoil cu 92%, Sberbank cu 50%, potrivit datelor bursei de la Londra.

#Lukoil #Gazprom #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.