Rusia a devenit țara vizată de cele mai multe sancțiuni internaționale. A depășit Siria și Iranul

Rusia a depășit Iranul și Siria și a devenit țara supusă celor mai multe sancțiuni internaționale, potrivit site-ului de monitorizare a sancțiunilor Castellum.ai, citat de BBC.

Conform datelor prezentate, 2.754 de sancțiuni erau deja în vigoare împotriva Rusiei înainte de 22 februarie. Alte 2.778 de sancțiuni au fost impuse în zilele următoare invaziei, ducând totalul la 5.532 – depășind cele 3.616 de sancțiuni ale Iranului.

Astfel, SUA au constituit sursa principală a sancțiunilor, cu 21%, urmate îndeaproape de totalul combinat al Marii Britanii și al UE, de 18%.

Țările din întreaga lume au intensificat sancțiunile împotriva Rusiei în încercarea de a crește presiunea asupra Moscovei pentru a opri atacul asupra Ucrainei.

Printre cele mai importante sancțiuni se numără excluderea a 7 bănci rusești importante din sistemul de plăți SWIFT, închiderea spațiului aerian pentru avioanele rusești, înghețarea activelor unor politicieni și oligarhi. Printre cei vizați sunt și președintele rus Vladimir Putin și ministrul de Externe Serghei Lavrov.

#SWIFT #sanctiuni #bănci #UE #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.