Rusia a devenit țara vizată de cele mai multe sancțiuni internaționale. A depășit Siria și Iranul

Rusia a depășit Iranul și Siria și a devenit țara supusă celor mai multe sancțiuni internaționale, potrivit site-ului de monitorizare a sancțiunilor Castellum.ai, citat de BBC.

Conform datelor prezentate, 2.754 de sancțiuni erau deja în vigoare împotriva Rusiei înainte de 22 februarie. Alte 2.778 de sancțiuni au fost impuse în zilele următoare invaziei, ducând totalul la 5.532 – depășind cele 3.616 de sancțiuni ale Iranului.

Astfel, SUA au constituit sursa principală a sancțiunilor, cu 21%, urmate îndeaproape de totalul combinat al Marii Britanii și al UE, de 18%.

Țările din întreaga lume au intensificat sancțiunile împotriva Rusiei în încercarea de a crește presiunea asupra Moscovei pentru a opri atacul asupra Ucrainei.

Printre cele mai importante sancțiuni se numără excluderea a 7 bănci rusești importante din sistemul de plăți SWIFT, închiderea spațiului aerian pentru avioanele rusești, înghețarea activelor unor politicieni și oligarhi. Printre cei vizați sunt și președintele rus Vladimir Putin și ministrul de Externe Serghei Lavrov.

#SWIFT #sanctiuni #bănci #UE #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings a reconfirmat pe 5 septembrie 2025 ratingul suveran pe termen lung al Republicii Moldova în valută străină la nivelul „B+”, cu perspectivă stabilă.

Potrivit agenției, calificativul reflectă angajamentul autorităților de a menține stabilitatea macroeconomică și financiară în pofida șocurilor externe, nivelul scăzut, dar în creștere al datoriei guvernamentale, profilul de rambursare gestionabil, sprijinul financiar extern și un PIB pe cap de locuitor mai ridicat decât al altor state cu rating similar. Totuși, aceste avantaje sunt contrabalansate de expunerea ridicată la riscurile geopolitice generate de războiul din Ucraina și de conflictul înghețat din Transnistria, de deficitul mare de cont curent și de povara ridicată a datoriei externe nete.

Fitch notează că Moldova a făcut față în 2025 unui nou șoc energetic, al treilea din 2021 încoace, după ce livrările de gaze rusești către Transnistria au fost întrerupte, afectând alimentarea cu electricitate. Accesul la finanțare externă, importurile alternative de energie și creșterea producției interne, inclusiv din surse regenerabile, au permis evitarea unor întreruperi majore, în pofida prețurilor mai mari.

Instituția remarcă faptul că politica monetară și fiscală prudentă, menținerea regimului de țintire a inflației și flexibilitatea cursului valutar au susținut capacitatea Moldovei de a rezista la șocuri. Inflația este prognozată să revină în intervalul-țintă al BNM (5% ±1,5%) până la finele lui 2025, urmând să se tempereze de la media de 7,8% în 2025 la 5,9% în 2026.

Pe plan fiscal, deficitul bugetar este estimat la 4,9% din PIB în 2025, ca urmare a cheltuielilor generate de lansarea Planului de Creștere și Reformă al UE, iar datoria publică ar urma să urce la 45,5% din PIB până în 2027.

În ceea ce privește perspectivele economice, Fitch prognozează o creștere de 1,4% în 2025, sprijinită de reducerea inflației, relansarea agriculturii și măsurile de sprijin energetic, cu accelerare la 3% în 2026 și 4% în 2027.

Agenția subliniază că menținerea stabilității ratingului depinde de gestionarea riscurilor geopolitice, reducerea vulnerabilităților externe și continuarea reformelor în contextul parcursului european al Moldovei.