Putin, desființat de o femeie premier: „Îl lovim la Finanţe”

Ţările baltice nu se tem de furia Ţarului: premierul Kaja Kallas anunţă că Estonia oferă ajutor militar substanţial pentru Ucraina.

Premierul Estoniei anunţă că „am trimis arme în Ucraina de 200 de milioane de euro. Este nevoie de unanimitate în zona de excludere a zborului. Suntem decişi să excludem băncile ruseşti de la Swift şi sancţionăm criptomonede”.

Se spune că următorul pas al lui Putin este să atace fostele ţări baltice, cu intenţia de a le anexa.

La Tallin, figura rusului nu produce teamă. O femeie îl înfruntă pe preşedintele rus.. Prim-ministrul estonian Kaja Kallas se pregăteşte să-i ţină piept Rusiei, cu sprijinul partenerilor externi.

Oficialul stă camera de zi de la primul etaj al Stenboki Maja, sediul guvernului, o clădire din secolul al XVIII-lea, în oraşul vechi din Tallinn. În spatele uşii biroului său, consultanţii pregătesc întâlnirile cu mari oficiali mondiali, veniţi în aceste zile să discute despre fragila securitate din zonă.

Rusia a depășit acum Iranul și Siria la sancțiuni

Rusia a depășit acum Iranul și Siria și a devenit cea mai sancționată țară din lume, potrivit Castellum.ai, site de urmărire a sancțiunilor impuse la nivel global, citat de BBC.

2.754 de sancțiuni erau deja în vigoare împotriva Rusiei înainte de 22 februarie. După invadarea Ucrainei pe 24 februarie, alte 2.778 de sancțiuni au fost impuse și au dus totalul la 5.532 – depășind cele 3.616 sancțiuni ale Iranului. Potrivit clasamentului, cele două state sunt urmate de Siria, Coreea de Nord, Venezuela, Myanmar și Cuba.

SUA au constituit sursa principală de sancțiuni cu 21%, urmate îndeaproape de totalul combinat al Regatului Unit și al UE, de 18%.

Țările din întreaga lume au intensificat sancțiunile împotriva Rusiei în încercarea de a intensifica presiunea asupra Moscovei pentru a opri atacul asupra Ucrainei. Alte sancțiuni sunt așteptate pe măsură ce Moscova continuă agresiunea asupra Ucrainei, care a intrat deja în a 13-a zi. Pe lista sancțiunilor impuse de puterile occidentale se numără blocarea împrumuturilor pe piețele externe, eliminarea băncilor rusești din SWIFT, blocarea activelor și confiscarea proprietăților din străinătate ale oligarhilor ruși și oficialilor de top sau restricții la export.

#estonia #sanctiuni #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.