Cât de importantă este energia nucleară pentru Ucraina sau pentru vecinii ei?

Potrivit unei analize a direcţiilor în care avansează armata rusă în Ucraina, centralele nucleare ale țării reprezintă țintele Rusiei. Iar Ucraina are multe reactoare. De asemenea, țara este şi exportatoare de energie electrică, scrie ZF.

Principalele destinaţii de export sunt, de obicei, Ungaria, Polonia, România şi Cehia, în această ordine a valorii vânzărilor. Energia nucleară este importantă pentru Ucraina, dar ţara încă îşi produce 70% din energie prin arderea combustibililor fosili.

Ocuparea centralei nucleare de la Zaporijie de către forţele militare ruse a arătat clar că energia nucleară este vitală pentru Ucraina.

Conform datelor oferite de Serviciul de Stat de Statistică al Ucrainei, reactoarele produc 23% din energia ţării.Un total de 15 reactoare nucleare funcţionează în patru locaţii în întreaga ţară. Cu cele şase reactoare ale sale, centrala Zaporijie nu este doar cea mai mare facilitate nucleară din Ucraina, ci şi cea mai puternică din regiune.

Însă combustibilii fosili sunt cei care domină mixul energetic al ţării. În 2020, Ucraina şi-a obţinut aproximativ 70% din energie din cărbune, petrol şi gaze, potrivit agenţiei de statistică ucrainene.

#centrale nucleare #Energie electrică #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.