Sancțiunile Occidentului trimit Rusia în Evul Mediu. Sturza: „putiniștii” moldoveni foarte nervoși. S-au deconspirat

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține într-o postare pe Facebook că în a 15-a zi de război, Ucraina a rezistat eroic, lumea civilizată s-a mobilizat exemplar în ajutor, sancțiunile au trimis Rusia direct în Evul Mediu.

Nu sunt expert militar, dar aici lucrurile sunt clare – rușii au subestimat capacitatea militară și morală a eroilor ucraineni. E și firesc, ei își apără patria, casa, familia. Ei nu pot fi învinși! Ce vă pot spune, este sentimentul meu referitor la piețele internaționale. Sunt pozitive. Prețul la energie în mare s-a stabilizat și are tendința de scădere pe termen mediu. Se repetă scenariul anului 2014 – Rusia va fi pedepsită cu prețuri mici la petrol, 60-80 USD barilul. Cu o excepție semnificativă , astăzi petrolul rusesc se tranzacționează cu o reducere adițională de 20-30%. Chiar și așa, nu prea se găsesc cumpărători”, a explicat omul de afaceri.

Potrivit lui, lumea încet-încet se învață să trăiască fără gazul și petrolul rusesc. Poate un pic este mai greu pentru „prietenii externi”, precum Orban. În treacăt fie spus, MOL încerca disperat să facă față cererii crescânde determinate de prețul plafonat. Toți cei care tranzitează astăzi Ungaria își fac plinul din contul lui Orban. Livrările către stațiile lor din România s-au redus semnificativ, contaminând piața și speriind consumatorii. „Le mulțumim”.

Un fenomen și mai interesant e pe piața de capital, care a revenit pe creștere. Se pare că pierderile din Rusia care sunt estimate la vreo 134 miliarde de USD au fost „absorbite” fără mari probleme, economia rusească reprezentând doar 2% din cea globală. S-a revenit la rutină – discuții despre inflație. Și aici se va găsi soluția – reducerea prețurilor la energie, o regândire pe termen scurt a politicilor verzi. Să nu uităm că astăzi în Occident sunt înghețate doar rezerve valutare ale Rusiei de circa 340(!) miliarde USD. Cu alte active, inclusiv ale oligarhilor, suma se ridică la 1(!) trilion de USD. Arhisuficient pentru reparații de război, reconstrucția Ucrainei și compensarea activelor „naționalizate” de către ruși”, a explicat Sturza.

Totuși, potrivit omului de afaceri, nimic nu va fi liniar. Nimeni nu mai înțelege ce este în capul lui Putin. Dar oricât de cinic ar fi spus, capitalul și piața liberă nu se joacă. La bătaie sunt puse active de sute de trilioane!

În ceea ce privește Republica Moldova, fostul premieri afirmă că: „Moldova? Doar de bine! Lumea întreagă a văzut comportamentul exemplar al cetățenilor, dar și al autorităților. Lucru care este foarte apreciat și va fi recompensat pe măsură. Trebuie să fim uniți până la capăt. Îi văd pe „pusilinii” moldoveni foarte nervoși. Și nu doar din cauza agravărilor specifice primăverii la unii. Simt că s-au deconspirat și vine timpul să fie „evacuați”, a punctat omul de afaceri.

El spune că până la victorie mai e. Dar sunt convins, va fi obținută neapărat. Și oricât de banal ar suna astăzi, din război vom ieși mai puternici! Astăzi, traficul la toate punctele de frontieră a Republicii Moldova a revenit la normal. Normalul de dinainte de război. „Sună optimist? Sigur! Nimeni nu știe ce este in capul lui Putin…”

#Sturza #razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.