Rușii nu renunță la călătoriile în Europa! Serbia - poarta de intrare

Călătorii ruşi, afectaţi de închiderea spaţiilor aeriene după invadarea Ucrainei, folosesc Serbia ca rută ocolitoare pentru a vizita staţiunile turistice şi oraşele din Europa Occidentală, transmite Bloomberg.

În ultima săptămână, numărul curselor aeriene care fac legătura între Rusia şi Serbia a crescut cu aproximativ 50%. De asemenea, călătoriile din Serbia spre ţări precum Franţa, Elveţia, Italia şi Cipru au crescut cu aproape două treimi, potrivit firmei de analiză a tendinţelor în ticketing ForwardKeys.

Întrucât Belgradul manifestă o poziție neutră în conflictul dintre Rusia şi Ucraina permite companiei aeriene Air Serbia să continue să zboare în Rusia într-un moment în care companiile aeriene din UE şi Rusia au interdicţie de zbor între cele două regiuni. Astfel, operaţiunile Air Serbia oferă o poartă de intrare în Europa pentru ruşii care altfel ar fi nevoiţi să ocolească prin Turcia sau Golful Persic, scrie Agerpres.

Compania Air Serbia nu a comentat aceste informații. Potrivit unui agent de vânzări de la aeroportul din Belgrad compania aeriană din Serbia şi-a dublat capacităţile spre Moscova şi Sankt Petersburg de la începutul războiului şi chiar a introdus un avion de talie mare Airbus SE A330, care anterior era folosit pentru zborurile spre New York.

„În mod neaşteptat am devenit un hub. Nu mă simt bine să profit de necazul altcuiva dar este incredibil. Aproape toate zborurile sunt complet ocupate iar preţul biletului nu este o problemă”, a dezvăluit agentul de vânzări care își păstrează anonimatul.

Amintim că, în pofida interdicţiei zborurilor companiilor aeriene, ruşii nu au interdicţie de a călători în UE.

Potrivit ForwardKeys, Serbia a urcat pe locul patru, de pe locul 12 anterior, în topul transferurilor pentru călătorii ruşi şi a devenit principalul hub pentru accesarea altor state europene. Pe primul loc, la nivel general, este Turcia care oferă legături spre Georgia, Germania, Marea Britanie şi SUA, urmată de Emiratele Arabe Unite şi Qatarul, care este utilizat în principal pentru destinaţiile din SUA şi Asia-Pacific.

Zborurile Air Serbia urmărite de portalul FlightRadar24 arată că avioanele cu destinaţia Belgrad pleacă din Moscova şi călătoresc spre vest peste ţările baltice, pentru a evita Ucraina, după care se îndreaptă spre sud trecând peste Polonia, Slovacia şi Ungaria, ţări care au întrerupt legăturile cu Rusia.

#turisti rusi #serbia #companii aeriene #calatorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.