LOVEUKRAINE - Criptomoneda lansată de români și nemți pentru susținerea Ucrainei

O echipă de dezvoltatori români şi germani a creat o criptomonedă pentru a susține Ucraina. Este vorba de LOVEUKRAINE care scopul de a ajuta Ucraina, precum și refugiații ucraineni care au fugit din calea războiului.

O pondere de 4,8% din totalul tranzacţiilor cu această criptomonedă este redirecţionată spre un fond de ajutorare (un portofel de criptomenede care este public).

LOVEUKRAINE a fost lansată de echipa de dezvoltatori ai Aether, o criptomonedă care a atins o capitalizare de piaţă maximă de 3,8 milioane de dolari. În prezent, LOVEUKRAINE are o capitalizare de piaţă mică, respectiv 100.000 dolari.

Echipa LOVEUKRAINE din România s-a deplasat chiar şi în Ucraina, oferind alimente locuitorilor din localităţile apropiate de graniţă. Toate acţiunile caritabile ale echipei sunt transmise live pe Facebook.

„Am investit în mai multe proiecte de tip criptomonedă care încearcă să ajute refugiaţii ucraineni. Toate au donat bani în Bitcoin sau prin cont bancar. Din păcate, multe conturi bancare au fost blocate, iar transferurile în Bitcoin nu au mai putut fi transformate în bani reali. Acest lucru a dus la întreruperea ajutorului oferit refugiaţilor. Am pus bazele proiectului LOVEUKRAINE şi am hotărât să ajutăm exact unde este nevoie. Fonduri reale oferite, la faţa locului, oamenilor reali. Numai aşa suntem siguri că fondurile comunităţii noastre ajung acolo unde este necesar”, a declarat Andrei Simion, CEO-ul proiectului.

De asemenea, refugiaţii care au ca punct de destinaţie Germania vor beneficia de asistență din partea echipei LOVEUKRAINE ai acestei țări. Ucrainenii vor beneficia de sprijin în vederea realizării formelor legale, angajării şi cazare de scurtă durată.

#LOVEUKRAINE #refugiati #criptomoneda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.