LOVEUKRAINE - Criptomoneda lansată de români și nemți pentru susținerea Ucrainei

O echipă de dezvoltatori români şi germani a creat o criptomonedă pentru a susține Ucraina. Este vorba de LOVEUKRAINE care scopul de a ajuta Ucraina, precum și refugiații ucraineni care au fugit din calea războiului.

O pondere de 4,8% din totalul tranzacţiilor cu această criptomonedă este redirecţionată spre un fond de ajutorare (un portofel de criptomenede care este public).

LOVEUKRAINE a fost lansată de echipa de dezvoltatori ai Aether, o criptomonedă care a atins o capitalizare de piaţă maximă de 3,8 milioane de dolari. În prezent, LOVEUKRAINE are o capitalizare de piaţă mică, respectiv 100.000 dolari.

Echipa LOVEUKRAINE din România s-a deplasat chiar şi în Ucraina, oferind alimente locuitorilor din localităţile apropiate de graniţă. Toate acţiunile caritabile ale echipei sunt transmise live pe Facebook.

„Am investit în mai multe proiecte de tip criptomonedă care încearcă să ajute refugiaţii ucraineni. Toate au donat bani în Bitcoin sau prin cont bancar. Din păcate, multe conturi bancare au fost blocate, iar transferurile în Bitcoin nu au mai putut fi transformate în bani reali. Acest lucru a dus la întreruperea ajutorului oferit refugiaţilor. Am pus bazele proiectului LOVEUKRAINE şi am hotărât să ajutăm exact unde este nevoie. Fonduri reale oferite, la faţa locului, oamenilor reali. Numai aşa suntem siguri că fondurile comunităţii noastre ajung acolo unde este necesar”, a declarat Andrei Simion, CEO-ul proiectului.

De asemenea, refugiaţii care au ca punct de destinaţie Germania vor beneficia de asistență din partea echipei LOVEUKRAINE ai acestei țări. Ucrainenii vor beneficia de sprijin în vederea realizării formelor legale, angajării şi cazare de scurtă durată.

#LOVEUKRAINE #refugiati #criptomoneda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.