(VIDEO) Moldovenii care găzduiesc refugiați vor primi indemnizații din partea statului! Cât și care va fi procedura

Cetățenii Republicii Moldova care au găzdui refugiați din Ucraina, vor primi indemnizații unice din partea statului. Nu este vorba despre familiile care au primit în casele sale ucraineni pentru o noapte, ci pentru un termen mai îndelungat. De menționat că acești bani vor veni din surse externe. Mai mult decât atât, asupra proiectului deja se lucrează și despre acesta se va anunța public săptămâna viitoare, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, în cadrul emisiunii „REZOOMAT” cu Ileana Pîrgaru de la postul de televiziune RLIVE TV.

„Se lucrează la aceasta și colegii de la minister, și eu personal am participat la niște ședințe tehnice. Deja am elaborat niște parametri, dar ei vor fi anunțați luni pentru că astea sunt procedurile și aceasta este comunicarea. Pot să vă dau câteva detalii, este vorba despre două mecanisme. Un mecanism care credem că va fi mai repede și am cerut să fie implementat mai repede, este mecanismul de sprijin financiar pentru familiile care au găzduit refugiați pentru o perioadă mai îndelungată, nu este vorba de cei care au primit refugiați pentru o noapte. Este vorba despre familii care practic au luat la întreținere refugiați. Pentru aceste familii va fi o indemnizație unică care va fi echivalentă cu aproximativ un salariul minim pe economie”, a declarat ministrul Marcel Spatari.

Suma exactă pe care o vor primi cetățeni încă nu se cunoaște, precizează ministrul, însă vor exista câteva cerințe tehnice care vor trebui îndeplinite de către moldovenii care au primit în casele lor ucraineni, scrie Realitatea.md.

„Va fi o procedură de depunere a unei solicitări cu date de identificare a refugiaților pentru ca să ne asigurăm că nu există abuzuri. Banii, încă odată, nu sunt din bugetul Republicii Moldova, sunt bani din bugetul internațional”, a menționat oficialul.

Indemnizații vor primi și refugiații, informează Marcel Spatari.

„Al doilea mecanism ține de indemnizații directe refugiaților care vor fi mai mici decât indemnizațiile pentru familiile de moldoveni. E vorba de o sumă de bani care să le permită să își procure mâncare, să poată să închirieze un spațiu, ca să se poată integra. Deci, vorbim despre două mecanisme similare, dar diferite. Sunt indemnizații unice”, a concluzionat ministrul.

#Rezoomat #Marcel Spătari #indemnizatii #refugiati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.