SUPPORT MOLDOVA TO HELP MORE! Peste 300 000 de refugiați din Ucraina au traversat hotarul Republicii Moldova

Atacul militar al Federației Ruse asupra Ucrainei a creat peste trei milioane de refugiați ucraineni, anunță ONU. În acest moment, din cele trei milioane de ucraineni care au fugit din calea urgiei, aproape 100 000 se află în Republica Moldova. Refugiații ucraineni sunt cazați în 102 centre de plasament, cu o capacitate totală de 9245 locuri, dintre care sunt ocupate 4270 locuri (46%). Totodată, o bună parte din refugiații ucraineni au fost găzduiți de către locuitori ai țării.

Atât autoritățile Republicii Moldova, dar și fiecare cetățean depune un efort considerabil pentru a acorda ajutor poporului ucrainean.

Chiar dacă de la începutul războiului în Ucraina au trecut mai bine de trei săptămâni, autoritățile de la Chișinău susțin că este greu de evaluat care sunt costurile pentru Republica Moldova în aceste momente. Totuși, Moldova cheltuie zilnic 25-30 de dolari pe zi pentru un refugiat, a declarat prim-ministra Natalia Gavrilița.

De menționat că, începând cu 27 februarie, în Republica Moldova au intrat 147 loturi de ajutoare umanitare, cu o greutate totală de 1088 tone și în valoare de 103 milioane lei. Trei sferturi din loturi au fost recepționate de societatea civilă și organizațiile internaționale.

Principalele țări donatoare sunt Germania (331 tone), România (143 tone), Italia (105 tone), Elveția (89 tone) și Franța (81 tone).

Precizăm că, de pe 24 februarie, când Rusia a invadat țara vecină, peste 278.000 de ucraineni au intrat în Republica Moldova, arată datele Poliției de Frontieră. O parte dintre ei se află în tranzit, iar în jur de 133 000 au rămas în Moldova.

#moldovs #refugiati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.