Ghid succint privind comunicarea cu persoanele care cred în teoriile conspiraționale antivaccinare.

„Vaccinurile sunt foarte importante și nu sunt deloc înspăimântătoare. Într-o clipă ai scăpat!” îl asigură un marabu pe un hipopotam ezitant (și îngrozit!) în privința vaccinului, într-un desen(opens in a new tab)sovietic din 1966. Cu peste 50 de ani mai târziu, în mijlocul pandemiei globale de COVID-19, vaccinurile sunt la fel de importante ca oricând, dar mesajele mass-mediei pro-Kremlin sunt mai puțin liniștitoare.

Pe toată durata pandemiei, afirmațiile nefondate izvorâte din colțurile cele mai întunecate ale internetului, cum ar fi că „Bill Gates va folosi vaccinurile pentru a microcipa omenirea”, au luat un nou avânt în sursele pro-Kremlin. În rețelele de socializare continuă să circule(opens in a new tab) pe larg tot felul de informații înșelătoare pe teme de sănătate, provocând derută și agravând și mai mult criza sanitară.

Multă lume ar considera pur și simplu absurde afirmațiile despre „microcipurile” Microsoft din vaccinuri. Dar cum rămâne cu cei care nu le consideră absurde? Cum discutăm cu cineva care acceptă teoriile conspiraționale despre vaccinare pe care le-au găsit online?

Iată câteva sfaturi care pot fi utile:

1. Păstrați-vă calmul

Dacă întâlniți informații false sau teorii conspiraționale despre vaccinuri în rețelele de socializare, o bună regulă de bază este să raportați platformelor asemenea postări, deoarece este probabil să încalce(opens in a new tab) politicile(opens in a new tab) platformelor respective. Tolerând astfel de conținut (chiar și lăsând un comentariu negativ) poate doar să contribuie la răspândirea acestuia.

Dar dacă persoana care crede și distribuie afirmații înșelătoare și teorii conspiraționale despre vaccinuri este un apropiat – un prieten, o persoană dragă, un vecin? Declarațiile că Papa le cere credincioșilor să se vaccineze pentru a le face un serviciu companiilor farmaceutice globale pot părea ridicole, dar ironizarea, dezaprobarea sau certarea unei persoane cu adevărat preocupate de acestea poate fi contraproductivă.

Indiferent de nivelul de studii, oamenii pot avea ezitări și temeri care pot porni din îngrijorări valide legate de siguranța și eficiența(opens in a new tab) vaccinurilor. Pentru o conversație pertinentă și eficientă este esențial să îi abordăm cu respect și să le arătăm că vrem să-i ascultăm.

2. Manifestați înțelegere

Cercetările academice(opens in a new tab) conțin dovezi suficiente că avem tendința să ne formăm părerea despre vaccinuri nu doar pe baza unor date științifice sau argumente medicale, ci și în funcție de factori sociali, culturali, economici și politici, de experiențe personale și de convingeri morale. Pe scurt, motivele pentru care credem afirmații nefondate despre vaccinuri nu se limitează nici pe departe la simpla necunoaștere.

Un studiu din 2017 intitulat Nature – Comportamentul uman(opens in a new tab) a constatat relații semnificative statistic între ezitarea față de vaccinuri și valorile morale în două grupuri mari de părinți americani. Oamenii foarte ezitanți în privința vaccinurilor erau influențați de convingeri cum că vaccinurile ar polua „puritatea” corpului copiilor lor. De asemenea, aceștia considerau că guvernele nu ar trebui să „controleze” comportamentul individual.

Cei care răspândesc dezinformare înțeleg foarte bine cum să utilizeze abuziv și să exploateze asemenea convingeri. Afirmațiile nefondate din rețelele de socializare cum că vaccinurile pot modifica ADN-ul(opens in a new tab) uman sau că sunt infectate(opens in a new tab) cu HIV, malarie sau „particule 5G” invocă emoții, nu fapte. Asemenea afirmații exploatează convingeri profunde despre nevoia de a ne proteja corpul (și pe al nostru, și pe al copiilor noștri) de orice este „nenatural”, „murdar” sau „periculos”, prezentând într-o astfel de lumină vaccinurile.

Tot astfel, afirmațiile că vaccinurile împotriva COVID-19 vor fi folosite ca pretext pentru a „microcipa” și a controla omenirea urmăresc să exploateze sentimentele noastre despre libertate și autonomia individuală (la urma urmei, politicile de vaccinare evocă elemente de colectivism(opens in a new tab)).

Să ne dăm seama că pot fi manipulate convingerile morale personale este un proces dificil și neplăcut. Încercați să încurajați autoreflecția critică punând întrebări despre anxietățile și temerile legate de vaccinuri. Și fiți gata să ascultați fără a judeca.

3. Manifestați empatie

Probabil că oamenii care ezită în privința vaccinurilor nu vor să își facă rău nici lor înșiși, nici celor dragi lor. Așa cum a spus pe scurt o mamă într-o prezentare TED(opens in a new tab), când este vorba despre vaccinuri, majoritatea părinților sunt „absolut îngroziți că fac ceva greșit”.

Într-un fel, vaccinurile sunt victime ale propriului lor succes(opens in a new tab). Citim despre boli precum variola(opens in a new tab) în cărți de istorie, nu pe site-urile de știri, tocmai pentru că vaccinurile au contribuit la eradicarea lor. Însă acest lucru face ca riscul unor posibile efecte secundare ale vaccinurilor (oricât de mici ar fi ele) să fie mai „real” decât amenințarea bolii.

Oare ar putea fi valabilă explicația aceasta și pentru persoana dragă/prietenul/vecinul nostru? Se teme omul respectiv de vaccin mai mult decât de boală doar fiindcă aceasta din urmă pare o amenințare mai îndepărtată? Nu uitați că unii agenți de dezinformare, inclusiv mass-media pro-Kremlin și susținătorii acesteia, au răspândit afirmații care alimentează tocmai aceste sentimente, pretinzând, de exemplu, că criza provocată de coronavirus a fost fabricată de mass-media sau de „Big Pharma” din interese comerciale.

Găsirea unui numitor comun în ceea ce privește nevoia (sperăm) comună de a lua cea mai bună decizie pentru propria sănătate deschide oportunitatea unui dialog. Evitați să aduceți o „serie de contraargumente”, care poate duce la antagonism și enervare. Încercați să stabiliți o legătură la nivel emoțional și personal. De ce este important pentru dumneavoastră ca persoanele respectivă să ia „decizia corectă” în privința vaccinării? Recunoscând că vă îngrijorați pentru sănătatea lor, i-ați putea determina să își revizuiască opiniile. Relatările personale despre motivele pentru care aveți încredere în vaccinuri (și puteți citi mai multe despre măsurile de garantare a siguranței vaccinurilor(opens in a new tab)) pot fi adesea mai convingătoare decât raționamentele abstracte. Este important să faceți acest lucru, deoarece simpla expunere la o teorie conspirațională poate avea consecințe adverse, chiar și în rândul oamenilor care nu sunt adepții teoriei conspirației.

4. Utilizați surse de încredere

De curând, Atlantic Council(opens in a new tab) a pus în lumină cercetări care au constatat că grupurile antivaccinare online recurg la narațiuni mai complexe decât grupurile provaccinare. Mai simplu spus: afirmațiile antivaccinare rareori se referă numai la vaccinuri. Acestea abordează subiecte mai ample legate de sănătate (alternativă) și starea generală de bine. Ca atare, ele au o acoperire mai largă decât relatările tradiționale în sprijinul vaccinurilor, concentrate pe date științifice și pe comunicarea din partea agențiilor de sănătate.

De exemplu, o pagină de Facebook dedicată medicinii „alternative(opens in a new tab)” și vizând publicul ucrainean face o serie de afirmații care pun în legătură vaccinurile împotriva coronavirusului cu nanoparticulele „periculoase” și cu tehnologiile 5G. Aceeași pagină susține și miracolele medicinii ayurvedice și beneficiile cafelei pentru bolnavii de cancer.

Nu înseamnă că Ayurveda și cafeaua sunt neapărat nocive, dar oamenii care urmăresc asemenea subiecte pe rețelele de socializare se pot expune, fără să își dea seama, la informații înșelătoare și dăunătoare despre vaccinuri. În plus, dacă anumite idei sunt acceptate ca fiind adevărate de mai mulţi oameni, și noi suntem mai dispuși să le acceptăm ca atare(opens in a new tab). De aceea, prezența dumneavoastră în teoria conspirațională și în bulele de dezinformare contribuie la înrădăcinarea opiniilor respective în propria noastră gândire.

Dacă aveți pe cineva drag sau un prieten într-o bulă „alternativă” similară, încurajați-l să urmărească paginile și oamenii care distribuie conținut interesant și de încredere, bazat pe date concrete. Conectarea cu oameni de știință, membri ai lumii academice, mass-media independentă, persoane care verifică adevărul afirmațiilor pe bază de fapte și comunități similare este o modalitate bună de a ne imuniza împotriva dezinformării online, inclusiv împotriva celei despre vaccinuri.

5. Încurajați gândirea critică

Oamenii care aderă la teoriile conspiraționale consideră adesea că gândesc critic. Nu este o coincidență că sursa emblematică de dezinformare pro-Kremlin, RT, îndeamnă publicul să „fie mai sceptic”.

Însă, așa cum arată acest articol util publicat de BBC(opens in a new tab), spiritul scepticismului este, de fapt, o deschidere-cheie a gândirii raționale. Scopul nu este de a reduce curiozitatea sau scepticismul celeilalte persoane, ci de a schimba obiectul curiozității sau al scepticismului său. Și de a o determina să pună întrebări.

Teoriile conspiraționale au tendința de a înfățișa realități complexe în linii mari și generale, explicând „totul” și răspunzând dintr-un foc la toate întrebările posibile. După cum a afirmat sociologul John Gagnon(opens in a new tab), „diferența dintre o teorie științifică și o teorie conspirațională este că teoria științifică are și lacune”. În timpul pandemiei globale, certitudinea „atotștiutoare” pe care o oferă teoriile conspiraționale poate deveni o sursă de eliberare de anxietățile cotidiene. Gândiți-vă dacă s-ar putea ca persoana respectivă să recurgă la surse dubioase pentru a-și satisface nevoia de a ști(opens in a new tab).

În plus, dezinformarea se folosește nu doar în scopuri politice, ci și comerciale. Potrivit Indicelui global privind dezinformarea(opens in a new tab), companiile de tehnologie publicitară care plasează reclame pentru multe mărci cunoscute plătesc anual un sfert de miliard de dolari către mii de site-uri de dezinformare. Site-urile care susțin remedii „alternative” pentru sănătate în locul vaccinurilor conțin adesea reclame la suplimente alimentare dubioase, încercând să obțină un câștig financiar direct de la vizitatorii lor. Adepții rețelelor de socializare pot fi folosiți și ei pentru profitul agenților de dezinformare sau pentru câștiguri de renume.

Încercați să întrebați persoana respectivă în cine alege să aibă încredere când este vorba despre sănătate și vaccinuri și de ce. Încurajați-o să reflecteze asupra modului în care caută și evaluează informațiile, inclusiv să se gândească la motivele celor care distribuie mesaje antivaccinare.

6. Știți când să vă opriți

Dacă urmați acești pași, este posibil să reușiți să purtați o conversație constructivă și, în cele din urmă, să extrageți prietenul sau persoana dragă din vârtejul conspirațional. Nu vă așteptați însă la rezultate rapide.

Opiniile și sentimentele noastre despre sănătate și starea de bine sunt profund personale și complexe și este puțin probabil ca ele să se schimbe peste noapte. În plus, după cum arată Mark Lorch(opens in a new tab), profesor de comunicare și chimie la Universitatea Hull, dovezile noi creează inconsecvențe în opiniile noastre, ceea ce poate cauza disconfort emoțional. Așadar, dacă insistați prea mult, există riscul ca persoana cealaltă să găsească justificări și chiar să își întărească convingerile, în ciuda dovezilor contrare.

Manifestând compasiune față de cealaltă persoană, chiar dacă vă poziționați ferm împotriva teoriilor conspiraționale, puteți începe să schimbați atmosfera complicată și anxioasă creată de pandemia globală.

Iar dacă reușiți, puteți oricând să îi arătați prietenului, persoanei dragi sau vecinului desenul cu hipopotamul. Nu uitați: vaccinurile sunt foarte importante și nu sunt deloc înspăimântătoare!